Doi români din zece suferă de o boală cronică. Jumătate din cele trei milioane de pacienţi cronici au hepatită, cancer sau diabet. În noiembrie anul trecut, tuturor li s-a dat vestea bună că 23 de substanţe de ultimă generaţie vor ajunge şi în spitalele din România, iar statul le va deconta. Au trecut de atunci mai bine de trei luni şi promisiunea a rămas doar pe hârtie. „În momentul de față niciunul nu este la pacienți, niciun medicament”, a spus Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS.
Nu lipsa banilor încurcă tratamentul, ci birocraţia. Membrii comisiilor de specialitate pentru bolile cronice au demisionat, aşa că medicii n-au primit criteriile pe baza cărora să prescrie tratamentele, inclusiv pentru schizofrenie şi poliartrită, o afecţiune a articulaţiilor de care suferă 200 de mii de români, cu forme agresive la copii. „La formele foarte grave sigur că se folosesc medicamente de ultimă generație, dar pentru români sunt mai greu de obținut pentru că sunt scumpe, trebuie să intre în programul național”, a spus Mihai Munteanu.
Pentru purtătorii virusului HIV, regulile nu spun clar în ce stadiu al bolii poate fi folosit noul tratament, iar medicii se încurcă în calcule economice. Deşi mai scump, dozele necesare sunt mai mici, aşa încât, pe ansamblu, tratamentul ar fi mai ieftin.
„Dacă aveam această discuţie că tratăm pacienţii cu ce este mai ieftin, îi tratăm mai bine şi mai ieftin, cred că am fi ţara numărul unu şi cel mai bine tratată din lume”, a spus Iulian Petre, director executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV. Comisiile de specialitate ar putea fi numite până la sfârşitul săptămânii, dar chiar şi aşa, noile medicamente n-ar ajunge în spitale mai devreme de 15 aprilie.