11 martie 2016. Doi bebeluşi de 6 şi de 7 luni din Feteşti au fost transferaţi în stare gravă la spitalul Marie Curie din Bucureşti după ce au mâncat carne. Diagnostic: sindrom hemolitic uremic.
Cauza bolii: infecția cu E.coli enterohemoragic. Aceasta „epidemie” care afectat pâna acum 18 bebeluși, a scos la lumina faptul că mulți români nu respecta nicio regula atunci când vine vorba de alimentația propriilor copii. Nu din rea voință, ci pentru că parinții sau bunicii nu au nicio educație referitoare la nutriție sau sanitară!
Din fericire cei doi copii au scăpat de orice pericol și au fost externați. Rămâne însa problema de fond: cum se face corect diversificarea alimentației la sugari?
„Noi recomandăm o alimentaţie exclusiv la sân până la 4-6 luni”, declară Cassandra Butu, reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în România.
Nicăieri în lume nu exista un „manual” care să răspundă cu certitudine la întrebarea „care ar trebui sa fie primul aliment introdus în dieta unui bebelulș?". De aceea meniul celor mici este stabilit de multe ori de parinți, din ce află de la bunici, prieteni sau de pe internet. În cel mai bun caz, alimentația copilului este diversificată după sfatul medicului pediatru, dar și aici opiniile sunt diferite.
„Se începe cu legumele de ce cu legumele? Pentru că în general corpul nostru este format şi predispus pentru dulce şi dacă am începe cu fructele, atunci se formează gustul pt dulce şi legumele nu vor mai fi primite”, spune Mihaela Bălgrădean, şeful secţiei de nefrologie pediatrică, spitalul Marie Curie.
„Putem să începem cu sucul de măr. Mărul nu este alergizant şi în cantităţi progresive putem administra câte o linguriţă”, afirmăNiculina Jianu, medic primar pediatru.
„Dacă avem un copil slăbuţ, fost prematur, se poate începe cu penultima masă. Adică un făinos cu lapte. Ceva cereale, care au în ele şi fie şi alte minerale şi vin cu mai multe calorii. Dacă este un copil mai plinuţ, atunci putem începe cu fructe sau cu masă de prânz”, spune Ana Culcer, medic primar pediatru.
Matei are 1 an și 7 luni. Pentru el diversificarea a început ca la carte: la 6 luni. Dupa 180 de zile în care a baut doar lapte matern, prima lui masa de om mare a fost formata din câteva lingurițe de supă crema de rădăcinoase, la prânz.
„Recomandăm să se înceapă cu o cantitate care să crească treptat, începând de la 2-3 linguriţe şi să se ajungă până la cât poate copilul să mănânce la o masă”, spune Cassandra Butu, reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în România.
Toți medicii recomandă ca toate alimentele să fie introduse pe rând, astfel încât dacă bebelușul dezvoltă o alergie, să fie ușor de identificat ce anume a produs reacția. În plus, niciodată nu se alege începerea diversificării sau introducerea unor noi alimente dacă cel mic este bolnav.
„Suntem deja către vârstă de 6-7-8 luni, şi atunci ei vor începe să primească covrigei din făină integrală şi nu din făină care conţine grâu. Introducerea glutenului în alimentație se face un pic, un pic mai târziu, tot din motive de alergii”, adaugăMihaela Bălgrădean.
„Fructele sunt alergizante şi trebuie să fim atenţie pentru că la fiecare vârstă dăm alt fruct. Nu putem să le dăm căpşuni la copii de un an sau sub 2 ani”, recomandăNiculina Jianu, medic primar pediatru.
O mare atenție trebuie acordată de parinți atunci când introduc brânzeturile și carnea în dieta celor mici.
Parinții trebuie să respecte cu sfințenie regulile de igiena, spun medicii. Alimentele trebuie foarte bine spălate și fierte deoarece sistemul imunitar al bebelușilor nu este înca suficient de puternic.
„Copiii pot face gastroenterocolite, pot face infecţii mai severe, aceste boli pot duce la deshidratări”, spune Mihaela Bălgrădean, şeful secţiei de nefrologie pediatrică, spitalul Marie Curie.
Indiferent de vârsta copiilor, medicii recomandă evitarea mezelurilor, a băuturilor carbogazoase, a alimentelor care conțin zahăr și interzic consumul de alcool. Poate ca cei mici spun lucruri trasnite, dar de cele mai multe ori parinții sunt cei care le fac.