Sute de miliarde de euro pe tratamente inutile

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

În multe cazuri, medicii sau pacienții nu au de ales. Încearcă pe rând tratamentele cu cea mai mare șansă de reușită până când găsesc un tratament care are efect.

În lume se cheltuiesc anual sute de miliarde de euro pe tratamente inutile. Deşi sunt special create pentru o afecţiune sau alta, medicamentele nu funcţionează la fel pentru toţi pacienţii.

O formulă de calcul existentă încă din anii '80 măsoară eficienţa medicamentelor. Mai exact, câţi oameni trebuie să ia un anumit medicament pentru ca o singură persoană să îi simtă efectele. Majoritatea medicamentelor nu ajută decât o mică parte dintre pacienţi. Altele nu ajută absolut deloc, dar continuă să fie prescrise.

În 1988, epidemiologii Andreas Laupacis, David Sackett şi Robin Roberts au realizat un sistem de măsurare a eficienţei medicamentelor. Este o formulă statistică ce determină numărul persoanelor care trebuie ia un medicament pentru ca una singură să fie ajutată. În mod ideal, raportul este de unu la unu. Fiecare persoană care ia tratamentul este ajutată. Însă nu există medicamente atât de eficiente. Potrivit unei estimări a gigantului farmaceutic GlaxoSmithKline, 90% dintre medicamente ajută cel mult jumătate dintre pacienţi.

De exemplu, în cazul bronşitei, antibioticele nu grăbesc deloc vindecarea. Doar o singură persoană din 2000 evită un infarct cu ajutorul aspirinei. Iar statinele, medicamentele vedetă în tratarea nivelului ridicat al colesterolului îşi fac efectul la doar o persoană din 300 tratate.

„300 de persoane trebuie sa ia medicamentul timp de un an pentru evitara unui infarct sau a unui accident vascular. Probabil ca te gândești „ în regulă, am o șansă din 300 să îmi cobor colesterolul. De ce nu, doctore? Da-mi rețeta". Dar ar trebui să te gândești la altă statistică. Efectele adverse. Pentru acest medicament, efectele adverse apar la 5% dintre pacienți”, a precizat neurochirurgul Daniel Levitin.

Ceea ce înseamnă ca sunt șanse mai mari să te îmbolnavești și mai rău decât sa te vindeci. Medicii încearcă să găsească un echilibru între șansele de vindecare și riscuri, însă nu au întotdeauna succes.