Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş a fost unul dintre primele spitale din România care au fost acreditate. Se întâmpla în 2011. Pentru medici şi pacienţi a însemnat o schimbare importantă.
„Există reguli, există proceduri încât toţi oamenii să facă la fel şi toţi oamenii să lucreze sigur pentru pacient”, a spus Cătălin Apostolescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Matei Balş.
Acreditarea înseamnă că există reguli clare pentru fiecare manevră medicală. De la paşii pe care trebuie să îi urmeze o asistentă când pune o perfuzie, la modul în care sunt operaţi pacienţii. Problema este că doar 77 de spitale din România au obţinut atestarea de calitate. La Spitalul de Copii Cluj-Napoca, pregătirea pentru obţinerea acreditării a durat un an şi jumătate.
„Am monitorizat timpul de aşteptare, am descoperit mici modificări ale circuitului pacientului, pe care l-am îmbunăţit şi, astfel, timpul de aşteptare, în măsura acoperirii cu personal, s-a scurtat”, a spus Călin Lazăr, directorul medical al Spitalului de Copii Cluj.
Alte aproape 500 de spitale publice şi particulare trebuie să obţină acreditarea. Birocraţia în privinţa alegerii celor care fac evaluările a blocat procesul timp de un an şi jumătate.
„Acreditarea încearcă să declanşeze acest proces de schimbare de mentalitate. Că dacă am moştenit aşa, se poate şi aşa. Vrem să schimbăm conceputul, că se poate şi aşa, se poate mai bine”, a spus Vasile Cepoi, preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor.
Acum, acreditarea a fost reluată, dar timpul este foarte scurt. Până în iulie 2016. După această dată, un spital care nu este acreditat nu mai poate face contract cu Casa de Asigurări. Cu alte cuvinte, rămâne fără bani. Acum, autorităţile promit că vor face într-un an şi jumătate ce nu s-a făcut în patru.