Simptomele care indică dependența de cofeină. Când devine periculoasă cafeaua

Cofeina are o multitudine de beneficii pentru minte și trup, însă excesele dăunează. Mai mult, dependența de cafea are numeroase efecte negative asupra organismului.

Cofeina este cel mai utilizat drog de pe Terra (conform American Chemical Society – „The Science of Caffeine. The World's Most popular Drug”), fiind prezentă în cafea, ceaiuri, sucuri, analgezice, ciocolată, băuturi și alimente „energizante”. „Cofeina este absorbită în intestine, apoi călătorește spre creier, unde stimulează activitatea celulelor cerebrale, astfel încât să nu mai resimțim senzația de oboseală. Consumul regulat de cofeină modifică foarte ușor chimia creierului, iar băutorul de cafea are nevoie de creșterea dozei pentru că organismul se obișnuiește si cere mai mult”, a declarat dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.

Efectele negative ale cofeinei nu sunt recunoscute, deoarece este un drog acceptat din punct de vedere social, integrat în obiceiurile și în rutinele noastre.

În România, dependența de cofeină este prezentată în ICD 10 (International Classification of Diseases) ca diagnostic – „Tulburări mentale și de comportament datorite folosirii altor stimulanți, incluzând cofeina”. Asociația Americană de Psihiatrie a introdus „tulburarea utilizării de cofeină” în DSM 5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Health Disorders), recunoscând-o ca pe o problemă de sănătate.

„Consumul ocazional de cofeină nu este periculos, însă consumul frecvent poate produce efecte negative. Studiile arată că mai bine de 50% din consumatorii de cofeină întâmpină dificultăți de reducere sau renunțare la acest drog. Dacă se întrerupe brusc consumul de cafea, creierul rămâne fără combustibil și apare senzația de oboseală, care te determină să bei cafea din nou. Riscul de a deveni dependent de cafea ţine de factori diverși, de la cei de natură genetică, la cei de natură socială. Din păcate, în acest moment nu se știe exact cât timp îi ia unui organism să devină dependent de cafea”, afirmă dr. Petronela Nechita.

Primele simptome care apar în cazul întreruperii consumului de cofeină sunt: durerea de cap, senzația de oboseală, scăderea capacității de concentrare, iritabilitatea și starea depresivă. De asemenea, pot apărea senzații de greață și dureri musculare. „Aceste simptome apar la 10 - 12 ore după întreruperea consumului și pot persista 2-3 zile”, consideră medicul psihiatru de la „Socola”.

Palmele umezite, bătăile intense ale inimii, agitația, irascibilitatea, toate acestea sunt semne care indică faptul că ați consumat o doză prea mare de cofeină. „Ca urmare a creșterii ritmului cardiac și respirator, creierul este privat de oxigenul necesar pentru gândirea calmă și rațională”, mai spune dr. Petronela Nechita.

Un studiu realizat la Baylor College of Medicine (Marie-Louise Ricketts, „Does Coffee Raise Cholesterol?”, 2007) relevă faptul ca două molecule ce se regăsesc în boabele de cafea, cafestol și kahweol, produc o creștere a colesterolului. „Mai mult, prea multă cofeină duce la creșterea tensiunii arteriale și la creșterea frecvenței respirației. Cofeina afectează calitatea somnului. Administrarea zilnică de cafea poate modifica ciclul de somn, cauzând tulburări de somn nocturn și somnolență pe perioada zilei”, precizează medicul de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași.

În prezent, consumul de cafea și cofeină este mai crescut decât oricând. Industria băuturilor ce conțin cofeină este extrem de dezvoltată și include atât băuturile pe bază de cafea, cât și băuturile energizate. „Persoanele care sunt deja predispuse la stres pot descoperi că aportul de cafea le poate agrava simptomele. Anxietatea, insomniile și oboseala cronică sunt câteva dintre simptomele ce apar în urma dependenței de cafea”, concluzionează Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Conform EFSA (European Food Safety Authority), adulții pot să consume în siguranță o doză unică de cafeină de până la 200 mg (circa 3 mg per kilogram de greutate corporală) sau până la 400 mg pe zi. În cazul femeilor însărcinate și care alăptează, EFSA consideră 200 mg pe zi drept un nivel sigur pentru fetus, indiferent de sursă. Pentru copii și adolescenți, a fost considerat un nivel sigur de consum zilnic de 3 mg per kg de greutate corporală.

Pe de altă parte, cafeaua conţine sute de compuşi diferiţi, inclusiv antioxidanţi, substanţe care protejează celulele corpului. În plus, conţine magneziu şi crom, minerale care împreună cu insulina reglează nivelul glicemiei în organism. Studii recente (Mattias Carlstrom şi Susanna C. Larsson, Institutul Karolinska, Suedia, 2018) au arătat că există, cu adevărat, o asociere între consumul de cafea şi un risc mai scăzut pentru diabet de tip 2.

În perioada 2016 – 2018, la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi au fost internate 11 persoane cu tulburări psihice datorate consumului altor substanţe stimulative (cofeină).