Sfaturile periculoase ale doctorului Google
Până să ajungă la medic, românii apelează la sfaturile doctorului... Google, disponibil non-stop, fără programare, dar mai ales fără costuri. Într-un singur an, pe internet sunt sute de milioane de persoane care caută informaţii medicale.
„Nu există zi să nu caut ceva pe internet. De la...dureri de cap... la... paralizii...ameţeli... cancer...”
***
„Eram foarte stresată, foarte anxioasă, căutam în neştire pe internet tot felul de simptome, tot felul de boli”, mărturisește o femeie.
Statisticile arată că în anul 2014 s-au înregistrat peste 550 de milioane de accesări pentru informaţii din sănătate, pe locul locul doi după turism şi înainte de domeniul financiar şi de frumuseţe.
Dr. Dan Mitrea, directorul medical al unei clinici second opinion: „Îşi caută efectiv diagnosticul. Poate să introducă o serie de simptome, urmând ca apoi să se calculeze un algoritm, există acest algoritm şi dă cel mai probabil anumite boli din care ar putea să facă parte acele simptome după care reverifică cu site-urile internaţionale şi cu forumuri.”
Această vizită medicală online face însă mult rău şi puţin bine. Informaţiile disponibile pe internet nu sunt verificate de specialişti. Prin urmare, oricine poate scrie orice.
Prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog: „Internetul oferă nişte informaţii trunchiate şi în orice caz nu sunt trecute prin pregătirea unui medic şi prin expertienţa unui medic. Sunt informaţii de bază. Nu putem înlocui deocamdată medicul.”
Dr. Dan Mitrea, directorul medical al unei clinici second opinion: „Este ideea de a subdiagnostica, adică de a oferi şi diagnostice care sunt mai mult decât ce are pacientul şi asta se întâmplă deseori şi atunci pacienţii vin la noi şi pun întrebări vis-a-vis de posibile boli grave legate de nişte simptome care sunt într-adevăr prezente în aceste boli, dar nu sunt neapărat exclusive sau să minimizeze simptomele şi să nu se prezinte la medic, deşi situaţia impune prezentarea la un specialist.”
Dr. Irinel Oancea, medic primar radiolog într-o clinică de second opinion: „La români există derapaje în tratarea oricărei afecţiuni după acest "ce spune şi vecinul, şi rudele" şi altcineva care nu are o formaţie medicală.”
Automedicaţia, o boală a românilor
O altă tendinţă periculoasă care derivă din acest comportament este automedicaţia. 70 la sută dintre români îşi administrează singuri medicamente fără să consulte doctorul. Mai grav este că mai mult de jumătate dintre ei îşi tratează şi copiii prin acelaşi obicei prost, fără să se gândească la consecinţe.
Prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog: „Automedicaţia este o nenorocire mare, mare nenorocire pentru că orice medicament are efecte adverse şi reclama pentru medicamente care e folosită larg în România este interzisă în alte părţi. Dacă te uiţi la televiziunea americană, nu au voie să facă reclamă. Dacă fac multă reclamă plătesc multe amenzi.”
Dr. Dan Mitrea, directorul medical al unei clinici second opinion: „Sunt deja pacienţi diagnosticaţi care caută mai departe informaţii despre bolile pe care le au şi caută să vadă dacă există şi alte posibilităţi de tratament.”
Cel mai grav este că românii iau antibiotice pe bandă rulantă atunci când nu este cazul. Consumul abuziv şi excesiv de antibiotice este o problemă majoră la nivel mondial.
Dr. Cristina Becheanu, medic primar pediatru: „Administrarea foarte frecventă poate determina selectarea de tulpini rezistente la acel antibiotic și impun folosirea unor antibiotice din ce în ce mai puternice.”
De exemplu, 40% dintre români folosesc medicamentele pentru a trata un banal guturai, 20% le administrează în caz de gripă, iar 11% dacă îi doare capul. Nici nu e de mirare că suntem pe locul 4 la nivelul Uniunii Europene la consumul acestor pastile.
Românii nu evită nici medicaţia naturistă sau homeopată. Tot fără prescripţie.
Dr. Ruxandra Constantina, medic de familie cu specializare in apifitoterapie: „De exemplu, persoanele cardiace care iau anticoagulante și care își mai administreaza preparate de ginseng, ginkobiloba, la aceste persoane se poate accentua riscul hemoragic și pot apărea sângerări la diferite nivele.”
Iar curele de diferite suplimente luate după ureche, la recomandarea internetului sau a prietenilor, sunt şi ele un pericol.
Dr. Ruxandra Constantina, medic de familie cu specializare in apifitoterapie: „De exemplu ginsengul nu se administrează în cantități mari persoanelor cu hiperexcitabilitate sau persoanelor hipertensive. Echinaceea, pe care toată lumea consideră că poate să o utlilizeze pe perioade lungi, se utilizează pe perioade scurte de timp, 10-12-30 de zile și nu se administrează persoanelor alergice, cu TBC și celor cu boli autoimune.”
O categorie aparte sunt persoanele în vârstă. În cazul lor, automedicaţia poate fi fatală.
Dr. Ruxandra Constantina, medic de familie cu specializare in apifitoterapie: „În cazul persoanelor vârstnice care de obicei prezintă mai multe afecțiuni cronice, fiecare cu medicație și medicația poate interacționa în sensul accentuării efectului sau apariției fenomenelor adverse.”
Internetul a devenit un panaceu pentru mulţi români. Pacienţii apelează la doctori virtuali, dar ajung în cele din urmă la medici în carne şi oase. De cele mai multe ori, abia atunci când afecţiunile lor se agravează sau când este prea târziu. Când este vorba despre sănătatea noastră, ar fi cazul să dăm log off şi să mergem la specialişti.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
