Video Sfaturi pentru o masă reușită de Paște. Dr. Mihaela Bilic: „Pe burta plină nu ai cum să apreciezi mâncarea!”
Pe burta plină nu ai cum să apreciezi mâncarea, spune Mihaela Bilic, medic nutriționist, care este de părere că o zi de post de negru, așa cum se practică în Vinerea Mare, este un exercițiu binevenit pentru a face o pauză înainte de belșugul alimentar ce ne așteaptă la masa de Paște, dublată, în acest an, de grătarele și micii tradiționali de 1 Mai.
Dacă această dorință de repaus alimentar vine din interior și nu este ostentativă, nu va exista tentația de a „înfuleca” ulterior, dă asigurări medicul nutriționist.
Mihaela Bilic a oferit la Digi24 sfaturi și explicații despre bucatele care stau în mod obișnuit pe masa românilor în aceste zile - ouă, friptură, stufat, verdețuri, salate, cozonac, pască, dar și mici, bere și vin. Cum le preparăm, cum le mâncăm, cum le combinăm și cum le dozăm astfel încât să evităm episoade neplăcute de indigestie sau nedoritele kilograme în plus?
Ouăle vopsite. Câte ouă pot să mănânc?
Deseori, vopseaua de pe ouă trece de coajă și ajunge la albuș. Mulți se întreabă dacă nu cumva este toxic. „N-o să ne otrăvim din câteva ouă”, spune Mihaela Bilic, dar sigur că ideal ar fi să fie o vopsea de calitate, care să nu treacă prin coaja - poroasă - a oului.
Contrar unei păreri populare, ouăle nu fac rău ficatului, ci dimpotrivă, ficatul „se bucură”, pentru că oul este un aliment foarte valoros pentru refacerea ficatului.
Important este însă să nu avem o vezică biliară leneșă, mai ales dacă oul este fiert tare. Cel mai greu de digerat este gălbenușul tare. Ideal ar fi ca oul fiert să fie cleios, dar el ar trebui să fie mâncat cel târziu a doua zi de la preparare. Cum ouăle de Paște sunt păstrate mai mult timp, n-ar fi indicată o asemenea consistență a gălbenușului. Ouăle fierte tari pot fi consumate chiar și o săptămână, dacă sunt păstrate în frigider.
Când sunt ouăle „vechi”? La țară, pe vremea când nu existau frigidere, ouăle erau păstrate, în cămară, la rece, chiar și trei luni. Ce-i drept, erau ouate de găini care nu creșteau industrial. Acum, ouăle din magazin au o valabilitate înscrisă de maximum o lună. Dar oul nu este pe atât de perisabil pe cât sunt obligați cei din industria alimentară să pună un termen de garanție, spune Mihaela Bilic. Cel mult se lichefiază un pic albușul, dar altfel, oul nu se strică atât de repede, dă asigurări nutriționista.
Trei salate foarte păcătoase: de boeuf, de icre și de vinete
Există trei salate foarte păcătoase: salata boeuf, salata de icre și salata de vinete, spune Mihaela Bilic. Cuvântul „salată” în combinațiile acestea cu maioneză este însăși definiția „șmecheriei” românești, spune glumind medicul nutriționist. Salata noastră de boeuf este înecată în maioneză, deși o salată boeuf care ar avea ingredientele clare, neînecate în maioneză, ar fi mai gustoasă, iar gustul legumelor s-ar simți mai bine, subliniază medicul nutriționist.
„Noi consumăm foarte mult ulei de floarea-soarelui. Avem această percepție, că tot ce e vegetal e sănătos, dar uleiul de floarea-soarelui înseamnă omega 6, care este proinflamator. Și dacă mâncăm somon la fiecare masă, nu vom putea contracara efectele proinflamatorii pe care le aduce un consum atât de mare de ulei de floarea-soarelui. De multe ori, ne uităm cu speranță către uleiul de măsline, care are omega 9, dar atenție, și el aduce kilograme în plus și obezitate, pentru că tot 100 de calorii are” - atrage atenția Mihaela Bilic.
Maioneza este cea care chiar pică greu la ficat și recomandabil ar fi să fie scoasă salata boeuf de la masa de Paști. Sunt atât de multe legume proaspete, verdețuri, încât nu are niciun rost să mai fierbem legumele dintr-o salată boeuf, spune Mihaela Bilic.
Drobul, un preparat dietetic
Drobul are toate acele organe fierte înainte și apoi băgate la cuptor, este un preparat dietetic. Și noi, oamenii, și animelele avem depozitele de fier în ficat, splină, iar tradiția, iată, ne spune: avem nevoie de acest aliment anti-anemic, avem nevoie de vitamina A și D în mod natural, așa cum se găsesc în organele acestea. Și atunci, nu mai trebuie adăugat nimic, decât verdeață multă, băgat la cuptor și mănâncat cu felia.
Drobul poate să fie un aperitiv perfect pentru masa de Paști.
Apoi avem borșul, care „umple burta în mod spectaculos doar cu apă”. Dacă este acrit cu borș din tărâțe, avem și avantajul unui probiotic, pentru că este plin de bacterii bune. Este felul de mâncare care ne ajută să fim mai ponderați la următoarele feluri. Acest obicei al românului de a începe masa cu o ciorbă ar trebui să se întoarcă, tocmai pentru că este un fel de tampon împotriva impulsivității și lăcomei noastre, spune Mihaela Bilic.
Friptura și salata
Salata verde nu poate să fie înecată în ulei, așa cum există riscul în cazul salatei de roșii. E recomandabil să fie făcut un dressing din ulei, oțet, niște apă și un pic de sare într-un recipient pe care agitându-l, spargem moleculele de grăsime și facem o emulsie care să se poată împrăștia uniform pe frunzele de salată.
Friptura - pulpa se pune la cuptor. Nu trebuie să o degresăm foarte mult înainte, pentru că grăsimea dă gust și protejează carnea, ca să rămână fragedă. Multă lume este îngrijorată de grăsime. Dar tot ce înseamnă grăsime animală saturată, prin tratament termic, se topește și iese din carne. Grăsimea rămâne în tavă. Dacă întâlniți grăsime în bucata de carne din farfurie, dați-o la o parte, mai ales că la miel, grăsimea poate să fie grea.
Culmea este că și carnea, dacă vrei să o prăjești în ulei, niciodată uleiul nu va pătrunde printre fibrele cărnii. Proteinele nu absorb niciun gram de ulei, cel mult se produce o crustă. Deci cei care țin dietă nu trebuie să se teamă de carnea prăjită. În schimb, în momentul în care ai făcut un pane, deci ai pus făină cu ou, atunci acel pane sau cartoful, orice făinos, înghite uleiul ca un burete, avertizează Mihaela Bilic.
De ce carnea trebuie să stea la macerat
Un sfat - fiind vorba de carne de animal tânăr, este bine să stea la marinat. Orice mediu acid, orice condiment, orele acelea de stat la macerat ajută să fie ușor de digerat. În mușchi - și noi oamenii, și animalele - avem glicogen. Este o formă de glucoză care stă în mușchi, adică aproape de locul unde se consumă energie. Când se sacrifică animalul, glucoza aceea are un pH alcalin și trebuie să se transforme în acid lactic, în pH acid. Toată această transformare presupune maturarea cărnii și din cauza aceasta carnea nu trebuie mâncată „caldă”, adică imediat ce animalul a fost sacrificat, pentru că e greu de digerat. În momentul în care se produce acest viraj de pH și devine mediu acid, proteinele respective încep deja să se digere.
Deci, orice carne care a stat la marinat și care a fost lăsată un pic la „odihnă” va fi mai ușor de digerat și mai repede de gătit.
Secretul cartofilor perfecți
O garnitură dintr-un cartof fiert dat apoi prin răzătoare și prăjit absoarbe mai mult ulei decât orice pe lume. Cartoful prin definiție absoarbe grăsimea teribil.
Un cartof prăjit corect - și ar fi bine să fie bucățelele mai groase - face o crustă când este scufundat în grăsime, iar crusta respectivă împiedică intrarea uleiului în cartof. Cartoful trebuie să fie crocant la exterior, iar la interior trebuie să fie moale și gătit prin intermediul căldurii, nu al uleiului. Nu are voie să fie uleios la interior. De aceea este important să nu fie nici bucățele prea mici, ca să poată să facă crustă.
De asemenea, când cartoful este pus la prăjit într-un ulei neîncins, el stă acolo și băltește și practic fierbe în ulei, este vizibil plin de ulei.
Foartă multă lume se păcălește la fel și cu omleta. Crede că are mai puțină grăsime decât un ou ochi, dar nu este adevărat. Într-un ou ochi, grăsimea nu poate pătrunde într-un albuș, cel mult se face acea crustă aurie, crocantă. În schimb, când se amestecă albușul cu gălbenușul, ca în cazul omletei, gălbenușul are lecitină, care este o substanță emulsionantă - de aceea se face maioneza cu gălbenuș de ou - are o capacitate extraordinară de a atrage uleiul și două gălbenușuri de ou pot absorbi 500 de ml de ulei. N-o să observați niciodată 10 linguri de ulei într-o omletă, nici în risotto, nici în paste, chiar dacă pare că preparatul este fără ulei - atenționează Mihaela Bilic.
Ce facem cu micii?
Paștele se suprapune anul acesta cu 1 Mai. „E un fel de sărbătoare 2 în 1 și nu avem cum să ocolim micii, produsul tradițional de 1 Mai. Dacă e un mic bun, n-are echivalent. Nu trebuie renunțat la nimic. Micul poate să fie și dacă ești sătul. Numai mirosul...Cred că micul nostru nu seamănă cu nimic”, spune glumind Mihaela Bilic.
Dacă micii înlocuiesc porția de carne, probabil că doi-trei mici sunt suficienți.
Micii care se micșorează văzând cu ochii pe grătar au avut multă grăsime - fie din dorința de a cântări mult, fie din dorința de a face frăgezime. Cert este că dacă nu este bine făcut, el se strânge într-un fel și devine cauciucat. Mai sunt și micii cărora li se pune în rețetă bicarbonat, pot să vină înapoi și este o senzație neplăcută.
„Singurul reper în fața unei astfel de mâncări sunt doar simțurile noastre. N-ai ce reper, nici măcar ca nutriționist. Poți să vezi ingredientele, dar cum anume ele dau în final gustul, nimeni nu poate să spună. Poți să identifici proteine, glucide, vitamine, dar particulele acelea răspunzătoare de gust nimeni nu le poate ști și de aceea, până la urmă, simțurile noastre niciodată nu o să ne înșele” - spune Mihaela Bilic.
Ce să alegi între pască și cozonac?
Cozonacul este puțin mai greu de digerat decât pasca. Are nucă, are multă făină, pe când pasca are o proporție mai bună. Lactatele de primăvară, brânza aceea de vaci făcută din lapte de primăvară este foarte potrivită, nici măcar nu trebuie să punem foarte mult zahăr, îi punem un pic de coajă de lămâie și obținem un „cheese cake românesc”, care nu are corespondent în alte culturi, arată Mihaela Bilic.
Fie că folosim brânză de vaci, urdă sau caș, toate aceste sortimente de brânză au sub 10 la sută grăsime și intră la categoria lactate. Abia când vorbim de telemea trecem la categoria brânzeturi. Și atunci, avem o brânză care este plină de apă și săracă în grăsime. Urda n-are deloc grăsime, brânza de vaci are 5-7 la sută grăsime, nu se face din laptele cel mai gras, ci din cel smântânit.
Compoziția se leagă mai degrabă cu ou, nu cu grăsime. Albușul trebuie să lege brânza și să o țină consistentă. Altfel, degeaba pui în ea grăsime, pentru că la copt, grăsimea se topește și mai degrabă strică.
„Însă atenție și aici la mâna care pune zahărul! Avem această „generozitate” și nu realizăm că în momentul în care punem prea mult zahăr acoperim toate aromele. O pască trebuie să aibă gustul acela de făină, de cereale, de brânză, de ce să pui atât de mult zahăr? Pasca nu e prăjitură, e mai degrabă un produs de panificație, este o pâine cu brânză un pic îndulcită. Cuvântul prăjitură presupune un aliment care să fie în primul rând dulce, or pasca este ca orezul cu lapte. Dacă vrei să faci un orez cu lapte fără niciun fel de zahăr, vei constata cu surprindere că laptele are gust dulceag, orezul are gust dulceag și că e un dulce care te satisface, mai ales dacă ai făcut un detox de zahăr. După un detox de zahăr, pasca, orezul cu lapte, banana pot să fie variante perfecte pentru dulce”, menționează Mihaela Bilic.
Băutura la masa de Paște
Românii au obiceiul de a deschide masa cu o tărie. „Se spune că deschide apetitul, ca și cum am mai avea nevoie! Dar dacă ar fi să luăm răul cel mai mic, să ne protejăm și silueta și să fie și o chestie de bună dispoziție, aș spune că paharul de prosecco sau de șampanie dă raportul cel mai bun între numărul de calorii, senzație, element festiv. Bulele acelea dau o satisfacție suplimentară față de un vin clasic”, spune Mihaela Bilic.
Dacă rămânem la 2-3 pahare de vin - un pahar are cam 80 de calorii - consumate pe parcursul întregii zile, nu este nimic grav, ba chiar obținem și un efect anxiolitic, euforizant, de bună dispoziție mult superior - ca eficiență - mâncării. Vinul este un element care completează masa.
„Eu sunt împotriva disocierii și la capitolul alimente, cu atât mai mult la capitolul băutură. Mi se pare că într-un ritual de eleganță și rafinament, întotdeauna fiecare fel de mâncare poate să aibă un tip de vin care să i se potrivească, iar cele două elemente să se potențeze reciproc”, arată Mihaela Bilic.
Și nu uitați apa! Pentru fiecare pahar de alcool, trebuie de două ori mai multă apă, tocmai ca să ajutăm ficatul să-l metabolizeze cât mai repede.
Alcoolul este un inhibitor și ține de doză. În momentul în care ai depășit doza de 2-3 pahare, în următoarea fază se simte efectul inhibitor la transmitere nervoasă și, cum se spune, „pici în butoiul cu melancolie”, atrage atenția medicul.
În cazul berii, e vorba de cereale fermentate, care au și valoare nutritivă - spre deosebire de vin care este un alcool puțin mai rafinat - deci berea are și un efect probiotic.
Ananasul, alimentul minune după o masă copioasă
Și mai recomandabil ar fi însă un digestiv la sfârșitul mesei. Gustul lui amar și grăsimea pe care o conține au rol în a stimula o bilă leneșă. La fel și cafeaua, la sfârșitul mesei, care, în plus, are zero calorii.
În acest context, și ananasul consumat proaspăt poate să ajute la o senzație de ușurare la nivelul stomacului. Acea bromelină din ananas ajută la scindarea moleculelor de aminoacizi. Dacă punem suc de ananas pe carne, vedem cum o macerează, la fel, la nivelul mucoasei bucale simțim efectul acela astringent al ananasului, deci funcționează. Dacă simțiți că ați exagerat cu carnea, mai ales după o perioadă de post, luați pe aproape un ananas proaspăt, este sfatul Mihaelei Bilic.
Când organismul face o indigestie îți spune de fapt „oprește-te, m-ai năucit”, iar remediul este simplu: pauza alimentară.
Cum mâncăm la o masă îmbelșugată
Ar fi bine ca aperitivul să fie puțin mai devreme, mai facem o pauză, mai bem o cafea, mai trece o oră, apoi vine ciorba și cu încă un fel de mâncare, după care iar e recomandabil să facem o pauză. Dacă am întinde masa pe durata întregii zile, n-am avea niciun stres, spune Mihaela Bilic. În schimb, obiceiul de a umple masa cu de toate, de la început, nu este chiar de bun augur, pentru că ești tentat - mai ales dacă la asta se adaugă insistențele gazdei - de mânca încontinuu.
Trebuie să învățăm să tragem de timp. În plus, dacă este de servit dintr-un platou, luați bucăți mici, îndeamnă Mihaela Bilic. Mestecați mult, luați bucăți mici, lăsați tacâmurile jos, mâncați încet, trageți de timp. Este valabil și pentru alcool.
Și un „truc” pentru „apărarea” de gazdele insistente - lăudați preparatele încontinuu, pentru a nu-și mai concentra atenția pe dvs. și a nu vă mai îndemna tot timpul să mâncați.
Se poate ține o dietă la masa de Paști
Se poate împăca o dietă cu masa de Paști, spune Mihaela Bilic. Drobul, dacă nu-l mănânci cu pâine, avem acolo organe, nu au deloc grăsime, sunt toate fierte, coapte, niciun stres. Oul este un aliment care dă sațietate maximă și are numai 80 de calorii. Mai ronțăi o ridiche, un castravete. La borș nu sunt restricții, ciorbele sunt alimentele ideale de slăbit. Stufatul are multe legume, iar dacă bucățelele de carne nu depășesc 25-30 la sută din compoziție, este un aliment OK. Să avem grijă să nu punem multă pâine în sos - apropo de sos, atenție că sunt unele gospodine care îngroașă sosul cu făină și atunci asta se numește rântaș și e greu.
Să profităm de legumele de sezon, de crudități. Mâncarea poate fi scăzută prin evaporarea apei. Puneți sos de roșii - creează un mediu de absorbție pentru fier, și pentru fierul din frunzele verzi, și pentru fierul din carne.
Carnea la cuptor cu salată verde, iată o masă potrivită pentru slăbit. Nu este nevoie de garnitură.
Sărbători cu bucurie și cu bun, să fie câte puțin din toate! este urarea pe care o adresează în final nutriționistul Mihaela Bilic.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
