Dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene, 17 au legislaţii cuprinzătoare în ceea ce priveşte fumatul în spaţiile publice. Şase dintre ele au interzis complet fumatul în restaurante şi baruri, în spațiile închise de la locul de muncă și în mijloacele de transport în comun. Irlanda este prima ţară din lume care a adoptat legislaţia, în anul 2004. Au urmat Marea Britanie, Ungaria, Spania, Turcia şi Malta.
Efectele interzicerii fumatului în spaţiile publice s-au văzut imediat. Studiile arată ca a scăzut numărul deceselor şi a îmbolnăvirilor din cauza consumului de tutun.
„În majoritatea acestor ţări, într-un an din momentul debutului acestei legi, au scăzut în proporţie de 16-20%, ceea ce înseamnă că se reduce în mod indirect numărul de cazuri care au formă acută de exprimare a bolii în momentul în care avem de-a face cu fumători”, a spus profesor doctor Florin Mihălţan, medic primar pneumolog, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
„A scăzut numărul internării pentru infarct miocardic la adult. De asemenea, a scăzut numărul de acutizări pentru astmul bronşic la copil. Asta a fost neaşteptat pentru cadrele medicale”, a spus și doctor Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog, coordonatorul programului naţional „Stop Fumat”.
În ciuda restricţiilor însă, numărul fumătorilor nu a scăzut, aşa cum se aşteptau specialiştii.
„Studiile făcute în alte ţări ne-au arătat o scădere a numărului de fumători nu foarte substanţială, să scadă cu 30-40%. Nu acesta este lucrul cel mai important, pentru că oamenii fumează din cauza adicţiei de nicotină. Numărul total de fumători zilnici nu scade în primul rând din cauza acestei legi”, mai spune medicul Magdalena Ciobanu.
În schimb, fumatorii au început să privească cu ochi mai buni legea. Dacă iniţial nu au fost de acord cu interzicerea fumatului în spaţiile publice, după șase luni de la adoptarea ei, lucrurile s-au schimbat.
„Au constatat că nu e chiar aşa o mare tragedie să ieşi afară să fumezi, pentru că e foarte bine să lucrezi într-un birou în care nu miroase a fum de ţigară, pentru că e foarte bine să mergi la un restaurant în care poţi să simţi gustul mâncării. E chiar interesant să stai de vorbă cu prietenii şi să fii atent la ce spun ei şi nu la ţigară”, a mai spus Magdalena Ciobanu.
Contrar aşteptărilor, rezultatele nu au scăzut profitul restaurantelor, cluburilor sau barurilor. Asta pentru că în aceste ţări majoritari sunt nefumătorii, nu fumătorii.
„Relevant este un studiu realizat în Italia de o asociație a patronilor de cluburi și restaurante care înainte de lege erau foarte activi și f vehemenți împotriva legii, după care, la șase luni, președintele asociației a ieșit în public și a spus că da, într-adevăr, a fost o lege bună pentru afacerile lor”, spune coordonatorul programului naţional „Stop Fumat”.
„Avem deja foarte multe exemple, începând de la primul moment New York, unde primarul a interzis acest fumat, și numărul de clienți a crescut, deoarece este firesc. Un nefumator merge într-un restaurant, într-un bar, nu ca să inhaleze fum, ci ca să se relaxeze și probabil va veni cu mult mai multă plăcere cu copiii, cu familia”, este de părere și Florin Mihalţan.
Alte ţări au impus restricţii de fumat doar în anumite zone. În Austria, Franţa, Belgia, Italia şi Danemarca, de exemplu, se poate fuma în restaurante şi baruri, cu o condiţie. Dacă suprafaţa nu depăşeşte 50 de metri pătraţi, proprietarii pot decide dacă localul va fi pentru fumători sau nefumători.
De asemenea, fumatul este permis şi la locurile de muncă, în spaţiile special amenajate pentru acest lucru. Deşi nu a adoptat legea interzicerii complete a fumatului în spaţiile publice, autorităţile din Finlanda şi-au propus să o transforme într-o ţară nefumătoare până în anul 2040.