Peste 10.000 de pacienţi care au beneficiat în spitale de transfuzii au avut probleme din cauza modului în care au fost gestionate pungile cu sânge. Un control realizat de Ministerul Sănătăţii în 249 de spitale a scos la iveală că genţile în care este transportat sângele sunt neconforme, de multe ori fiind folosite lăzile pentru picnic, iar frigiderele în care sunt ţinute pungile pentru transfuzii prezintă defecte majore. Puşi în faţa unei situaţii care ar da fiori oricărui pacient, oficialii ministerului s-au rezumat la a da amenzi şi avertismente.
În fiecare zi, sute de litri de sânge sunt colectaţi de la donatorii care merg la centrele de transfuzii din toată ţara, unde sunt analizaţi şi depozitaţi în condiţii speciale.
Problemele apar însă când sângele ajunge în spital: un control dispus de Ministerul Sănătăţii a constatat deficienţe majore, care pot pune în pericol viaţa pacienţilor. De exemplu, 84% dintre frigiderele din spitale nu monitorizează automat temperatura la care sunt depozitate pungile cu sânge, iar cutiile în care sunt transportate nu sunt omologate.
În aceste condiţii, calitatea sângelui poate fi compromisă: „Sângele este perisabil, se poate strica. În al doilea rând, există riscul transfuziilor eronate. Noi dăm sânge perfect calibrat, perfect identificat, dar la nivelul spitalelor se întâmplă să nu poată să facă probele de compatibilitate cu primitorul”, a declarat pentru Digi24 directorul Institutului de Hematologie, Andy Rosin.
În aceste condiţii nici nu este de mirare că au apărut foarte multe reacţii adverse. Din cei 187.992 de pacienţi transfuzaţi în spitale, au apărut 10.340 de reacţii adverse – dureri, febră, probleme cu tensiunea, chiar şi suspiciuni de infecţie cu virusul West Nile.
În mod normal, sângele ar trebui transportat în cutii speciale, iar frigiderele ar trebui să aibă sisteme automate de monitorizare a temperaturii, aşa cum există la centrul de transfuzii din Timişoara. „Analizele, odată efectuate, odată efectuată validarea, punga de sânge merge la bolnav. Şi odată transfuzat, nu poţi să îi mai iei sângele înapoi, de aceea răspunderea este foarte mare”, explică şeful Centrului de Tranfuzii Timişoara, Cristina Ghiocel.
Probleme au fost identificate în 249 de spitale. În urma verificărilor, inspectorii Ministerului Sănătăţii au aplicat doar trei amenzi, în valoare de 30.000 de lei, şi au dat 52 de avertismente. Raportul de control nu prevede însă şi termene pentru conformare astfel încât deficienţele să fie remediate, iar viaţa pacienţilor să nu fie pusă în pericol.
Extras din Raportul Ministerului Sănătăţii:
- 65,8% din frigiderele și congelatoarele din dotarea UTS-urilor (Unităţi de Transfuzie din Spitale) nu dispun de sisteme de alarmă vizuală și auditivă și nici de monitorizarea automată a temperaturii;
- echipamente critice din dotarea UTS-urilor prezintă defecţiuni tehnice (echipament încălzire / dezgheţare / plasmă Barkery şi Sudeuză BT 100; agitator trombocite; agitator CT), în 84% din totalul de unități controlate;
- unitățile au în dotare genți de transport neomologate pentru sânge și PSL-uri (produse sanguine labile) în 82% din cazuri;
- s-au raportat reacții adverse / incidente post- transfuzionale în 5,5% din cazuri, acestea au fost: frison, reacţie febrilă; dispnee, dureri lombare, transpirații, hipotensiune arterială, suspiciune infecție virală posttransfuzională cu infecţie West Nile; erupție și prurit;
- fişă aparte a pacientului transfuzat în 69,8% din totalul de unități controlate, restul prezentând aceste consemnări în foaia de observație.
Cât priveşte modul de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale, principalele deficienţe constatate în spitale au fost:
- nu deţin registru de autocontrol, în 7% din totalul de unități controlate;
- nu se respectă planul anual de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în 1,5% din totalul de unitățí controlate;
- nu se realizează autocontrolul (nu deţin laborator mictobiologic), în 4% din totalul de unități controlate;
- nu se asigură personal calificat, angajat pe compartimentul şi controlul infecţiilor nosocomiale în 2,5% din totalul de unități controlate;
- nu se înregistrează cu exactitate materialele supuse sterilizării la fiecare şarjă a fiecărui aparat în parte.