Peste 22 de mii de pacienţi operaţi pe creier, dintre care aproape jumătate copii şi aproape 50 de ani dedicaţi medicinei. Dintre aceştia, peste 20 i-a petrecut în spitalul Bagdasar-Arseni.
„Comenzile care se dau pe linie medicală nu se mai execută. Personalul lucreaza haotic. Lipsurile, din nefericire, pe care le auzim cu toţii în mediatizare există, conflictele dintre personalul medical, chiar şi medici de renume a ajuns foarte mare, activitatea ştiinţifică se prabuşeşte”, spune prof.dr. Vlad Ciurea, medic neurochirurg.
Sunt vorbe spuse cu tristeţe, iar situaţia îl face să se întrebe cum reuşesc să mai reziste medicii.
„Ce se întâmpla cu un medic începator într-o ţară a Uniunii Europene? Are un salariu de trei ori mai mare decât salariul mediu pe economie. Deci, i se asigură unui începator minimum de existenţă”, explică Vlad Ciurea.
Managerii spitalelor cunosc acest peisaj, însă o grevă generală sau chiar demisia în masă nu ar rezolva problemele sectorului medical de stat.
„Până baza legislativă nu se schimbă, modul de finanţare a sistemului, modul de finanţare a sistemului în funcţie de performanţe, vorbim degeaba”, spune dr. Dan Căpăţână, managerul Spitalului de Urgenţă Constanţa.
Pacienţii care au folosit serviciile medicale private spun că diferenţele sunt uriaşe: paturi suficiente, curăţenie lună şi aparatură de ultimă generaţie. Sunt condiţii normale, dar care lipsesc din multe spitale de stat.
Nu în ultimul rând, nivelul de salarizare este mult mai bun în sistemul privat, respectiv de minim 1.000 de euro pentru un medic şi 400 de euro pentru o asistentă.
Citiți și:
Medic rezident român în Spania: În România, nevoia te împinge să iei șpagă. Aici nu există așa ceva