Românii, „prizonieri” în spitalele din țară. Statul aplică greu o lege care le dă dreptul la tratamente în străinătate

Noi informații cutremurătoare în cazul băiatului mort la spitalul din Târgu-Jiu

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Cazul băiatului mort în Spitalul din Târgu-Jiu: Noi informații contrazic apărarea chirurgului de gardă

Val de anchete în Târgu Jiu, după moartea băiatului de 16 ani în camera de gardă

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Pe pagina de internet a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sunt zeci de informaţii, dar niciuna referitoare la directiva europeană care le permite românilor să se trateze în spitalele din Europa.

Asta deşi CNAS ar trebui să aibă un birou special pentru astfel de date.

Reporterii Digi24 au făcut un expriment. Au solicitat informaţii pentru un pacient care ar vrea să fie operat în Austria, de hernie de disc.

Au început cu „linia verde” a instituţiei, dar le-a răspuns doar un robot: „Aţi sunat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Aveţi la dispoziţie 5 minute după semnal pentru a vă prezenta şi a expune problema sesizată”.

După alte patru telefoane la CNAS, reporterii Digi24 reușesc să vorbească, în sfârșit, cu persoana responsabilă.

„Noi abia acum ne-am înfiinţat şi lucrăm la culegerea de date, inclusiv partea de costuri. Costurile în România şi costurile în străinătate. Sunteţi primul pacient care sună pe acest număr de telefon şi care mă întreabă”, spune angajata CNAS.

Aşa că discuţia se încheie fără vreo informaţie concretă despre costurile intervenţiei chirurgicale şi documentele necesare.

„Pacienţii nu au acces la informaţie, la acest punct de informare. Mai mult decât atât, pacienții trebuie să aibă banii lor pentru a se trata în străinătate, iar Casa va deconta, ulterior, acești bani, spune Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Bolnavilor de Cancer.

Doar că procedurile prin care un pacient poate să-şi recupereze costurile tratamentului în străinătate sunt extrem de greoaie.

„Vei fi rambursat la 60 de zile de la alocarea bugetară pe care o va face Casa Națională de Sănătate. Pacientul nu are niciun control asupra acestui termen. Directiva 24 prevede clar, la articolul 9, că cetățeanul trebuie să fie rambursat fără întârziere”, afirmă Oana Gheorghiu, fondatorul Asociaţiei „Dăruieşte Viaţa”.

În plus, CNAS a impus şi restricţii. Pentru anumite servicii medicale, cum ar fi naşterile, protezele sau investigaţiile cu computerul tomograf pentru depistarea cancerului, pacientul are nevoie de o autorizaţie specială.