Programele anti-fumat ar salva 40.000 de oameni. De ce nu sunt aplicate?

Criză de muncitori în construcții. Șantierul unde lucrează oameni din 4 județe, ca să ridice 100 de blocuri

DIGI Spania îi ajută pe cei afectați de inundațiile catastrofale

Românii se întorc acasă. Motivul care îi face să renunțe, după ani de pribegie, la viața din Occident

Surse: PNL vrea să-l pună premier pe Ilie Bolojan după alegerile prezidențiale

Operaţiunea „Ghost Gun”

O femeie a murit în fața spitalului, la scurt timp după ce a fost externată

Maia Sandu a câștigat cu 82% în diaspora

Campania la prezidențiale, „o luptă nedreaptă”

Declarații la închiderea urnelor din partea Maiei Sandu și a lui Alexandr Stoianoglo

Un miliard şi jumătate de lei. Cu atât contribuie în fiecare an fumătorii la bugetul statului. Nu-i de mirare că măsurile anti-fumat se lasă aşteptate. Orice scădere a vânzărilor de tutun ar însemna mai puţini bani pentru stat, dar şi pentru producătorii de profil.

„E un paradox aici pentru că întotdeauna sănătatea ar trebui să primeze şi investiţiile în sănătate ar trebui să se regăsească în sănătatea oamenilor”, spune prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

„Probabil că există şi anumite interese financiare în ceea ce înseamnă promovarea programului anti-fumat poate că o lege mult mai strictă şi de luat în seama ar salva mii, sute de mii sau chiar milioane de vieţi”, spune dr. Veronica Surlea, medic primar pneumolog.

Ar salva mai exact vieţile a 40.000 de români care mor din cauza cancerului pulmonar în fiecare an. Fumatul atacă însă toate organele corpului.

„Partea de aparat digestiv, cancerul laringian, cancerul esofagian, de stomac, de ficat, la nivelul aparatului renal: cancerul de vezică urinară şi în primul rând asupra sistemului cardiovascular: vase de sânge, arteriopatia obliterantă sau coronaropatia cronică”, afirmă dr. Veronica Surlea, medic primar pneumolog.

Câţi bani plăteşte statul pentru diagnosticul şi tratamentul tuturor acestor afecţiuni? Nimeni nu a calculat vreodată. În Europa însă se estimează că fumatul omoară mai mult de 650.000 de persoane anual, iar pierderile economice din această cauza se ridică la peste 500 de miliarde de euro. Cu toate astea, în unele ţări din Europa de Vest precum Marea Britanie fumatul a fost interzis de câţiva ani în locurile publice. Bugetul nostru nu îşi permite încă o asemenea măsură drastică.

„La noi încă parcă se glumeşte cu ceea ce înseamnă măsurile anti-fumat”, susține dr. Veronica Surlea, medic primar pneumolog.

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

„Avem o copie palidă a unei legislaţii din Spania din 2005, pe care ei au corectat-o în 2011, se lasă la latitudinea proprietarilor să aleagă spaţiul dacă este cu fumat sau fără fumat, nu există niciun control şi penalităţi pentru cei care nu respectă aceste interdicţii de a fuma în anumite zone”, afirmă prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Deşi statul primeşte bani frumoşi din taxa pe viciu, doar o mică parte sunt alocaţi pentru a încuraja lăsatul de fumat prin programul naţional "Stop fumat".

„Fondurile alocate au variat de la an la an, în funcţie şi de posibilităţile şi de priorităţile ministerului sănătăţii. în 2013 bugetul a fost zero, însă din fericire în 2014 avem din nou fonduri alocate acestui program”, spune dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog, coordonatorul programului naţional "Stop Fumat".

Paradoxal, pentru acest an fondurile au fost alocate abia în luna septembrie şi ajung pentru tratamentul a numai 4.500 de pacienţi. Asta în condiţiile în care peste un sfert dintre români fumează zilnic.