Şi în Croaţia, au fost retrase de pe piaţă patru mărci de lapte din cauza contaminării cu aflatoxine, iar concentraţii mari au fost descoperite şi în unele probe recoltate din laptele care a fost vândut în Slovenia, Bosnia şi Macedonia.
Autorităţile sârbe au analizat 35 de eşantioane de lapte. 29 dintre ele aveau niveluri de aflatoxină mai mari decât cele permise. Potrivit autoriţăţilor de la Belgrad, toxina a ajuns în lapte din furajele cu care au fost hrănite animalele în timpul secetei care a afectat regiunea anul trecut.
„Sursa de contaminare nu este din străinătate, dar, permiteţi-mi să vă spun, întreaga regiune are aceeaşi problemă. Am vorbit cu miniştrii Agriculturii din Ungaria, România, Croaţia, Bosnia, Macedonia şi Muntenegru”, a spus Goran Knezevic, ministrul sârb al Agriculturii.
În doze reduse, această toxină nu este dăunătoare, dar, în doze mari, duce la apariţia cancerului, în special la cel de ficat. Autorităţile de la Belgrad încearcă să calmeze oamenii şi spun că doza de toxine este mare, într-adevăr, dar nu atât de periculoasă.
Autorităţile sârbe nu au făcut public numele mărcilor retrase de pe piaţă şi le-au cerut producătorilor de lapte să efectueze zilnic analize de laborator. Serbia nu este însă singura ţară unde au fost descoperită prezenţa aflatoxinei în lapte. În afară de Bosnia, concentraţii de alfatoxină peste limita admisă au fost descoperite în laptele importat din Ungaria, Slovenia, Germania şi Croaţia.
Președintele Patronatului laptelui: Ar trebui să consumăm sute de litri de lapte pentru a deveni un produs cancerigen
„Este o toxină provenită din furaje, iar animalele consumă furaje contaminate cu această ciupercă. Recomand consumul produselor românești, pentru că sunt mult mai sigure. Cea care produce toxina este o ciupercă ce se găsește de obicei în furajele însilozate, din cauza unei însilozări necorespunzătoare a furajelor. În România nu a existat un astfel de caz”, a explicat Dorin Cojocaru, președintele Patronatului laptelui.
Acesta a mai afirmat că un om ar trebui să consume sute de litri de lapte pentru a deveni un produs cancerigen, riscul fiind foarte mic.
„La noi nu se găsește așa ceva, pentru că în ultimul an, fiind secetă, furajele nu au avut timp să se conserve și au fost consumate rapid”, a mai spus Cojocaru.