Rata de alăptare din România scade în fiecare an cu 1%, deşi doar 2% dintre mame pot invoca drept scuză probleme de sănătate. Aşa, România a ajuns să fie pe ultimul loc în Europa, cu puţin peste 10%, la mare distanţă de următoarea clasată, Irlanda.
„Sunt nenumărate avantaje în dezvoltarea emoţională şi fizică pentru prunc. De asemenea, în prevenirea unor boli cum sunt otitele, obezitatea, laptele matern este o sursă de aur”, spune Georgeta Muşat, formator alăptare.
Curentul anti-alăptare a apărut în Statele Unite şi se bazează pe două potenţiale riscuri: părintele ar putea să dezvolte o înclinare spre pedofilie, iar coeficientul de inteligenţă al copilului hrănit la sân să scadă.
În Europa nu alăptează doar femeile care nu pot sau nu vor. La noi, proaspetele mămici nu prea au de ales. Imediat după naştere, copilul este luat de lângă ele, iar întâlnirea care vine târziu, după multe ore, poate provoca un blocaj afectiv, ce poate duce la inhibarea lactaţiei, spun specialiştii.
De aici apar alte probleme. Copiii care nu sunt alăptaţi nu sunt hrăniţi, practic, cu lapte.
În România, şapte din zece sugari sunt hrăniţi artificial cu produse ce rareori satisfac nevoile nutritive. Doar puţin peste 60% dintre formulele cu lapte praf au ca prim ingredient laptele, iar valoarea energetică este mult sub doza recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Pentru a le ajuta pe lăuze, alte mame cu mai multă experienţă vor să predea cursuri de alăptare în maternităţile din Bucureşti.
„Nu există în spitale, în maternităţi, un specialist în alăptare. N-aş putea spune că nu se încearcă, dar se încearcă insuficient şi, dacă nu reuşeşti din prima, eşti lăsată baltă, cum s-a întamplat în cazul meu. Ajutorul unei alte mămici care a trecut printr-o experienţă similiară este extraordinar”, spune Rodica Ursu, voluntar.
Până acum, 12 mame s-au oferit să predea gratis cursuri de alăptare în maternităţile din Bucureşti. Rămâne ca şi managerii să fie de acord.