Silvia Sîrbu şi David Badea sunt doi tineri "de oraş", care s-au mutat la ţară. Nu oriunde, ci chiar în mijlocul Transilvaniei. Au ales să trăiască mai simplu, nu neapărat mai uşor, dar au găsit în sfârşit liniştea pe care şi-au dorit-o. Mai mult decât atât, s-au implicat şi în comunitatea din sat, unde vor să înfiinţeze un observator astronomic!
La Hărţăgani, în judeţul Hunedoara, ziua de muncă începe când răsare soarele şi se încheie la apus. Timpul pare că nu se mai grăbeşte. Acesta este, de fapt, marele câştig pentru Silvia Sîrbu şi David Badea, doi tineri crescuţi la oraş, dar care s-au mutat într-un sătuc din Transilvania în urmă cu 7 ani.
Silvia Sîrbu: „Când am venit aici în locul ăsta, am simţit propriu-zis că parcă e zona în care mi-ar plăcea să mă trezesc dimineaţa.
La început păream ciudaţi: ce o să faci acolo? Ce vrei să faci, să schimbi lumea? Da. Vreau să schimb lumea. Vreau să schimb mentalităţi. Şi singura modalitate de a schimba eu zic că e de la ţară, eu zic că de aici, pentru că de aici întotdeauna a pornit viaţa şi de aici va porni mereu şi mereu şi mereu viaţa.”
David Badea: „Ceea ce am găsit aici, ce am descoperit, mi-a adus linişte interioară”.
Silvia Sîrbu are 34 de ani. Înainte să se mute la ţară a schimbat mai multe job-uri, în diverse domenii, atât în ţară cât şi in străinătate. A făcut şi muncă de birou, a lucrat şi pe şantier, iar acum creşte animale şi are grijă de gospodărie. În timpul care îi mai rămâne face felicitări din hârtie şi săpun ca pe vremea bunicilor.
Silvia Sîrbu: „Mi-am luat un ghid practic şi am învăţat să facem săpun. Nu e foarte, foarte complicat, oamenii făceau chestia asta şi înainte din leşie şi untură de porc, e cam acelaşi procedeu, numai că sunt uleiuri vegetale. În general oamenii îşi doresc un impact şi să aibă imediat rezultat. Nu există aşa ceva şi lucrul bun făcut şi lucrurile bune se vor vedea în timp, n-ai cum să le vezi acuma. Le vor vedea copiii mei, eu nu voi avea timp să le văd. Noi facem şi săpun cu lapte de capră, avem căpriţă acolo şi cele mai căutate şi cele mai bogate şi cele mai faine săpunuri şi cele mai delicate sunt cele cu lapte de capră, pentru că proteinele din lapte de capră sunt foarte bune pentru ten şi pentru piele.”
David Badea, logodnicul Silviei, este pasionat de astronomie. Deţine cel mai mare telescop din România, iar din acest motiv sătenii vin în "pelerinaj" să privească cerul.
Impresionaţi de reacţia localnicilor, cei doi tineri vor ca într-o zi să construiască un observator astronomic pentru comunitate.
David Badea a luat cu el nu doar amintirile, ci şi pasiunea pentru tehnologie, atunci când s-a mutat la ţară. Inventează şi construieşte mereu câte ceva. Pe scurt, îşi uşurează munca în gospodărie.
Şi cum la ţară comerţul electronic încă nu a ajuns, Silvia şi David fac troc, adică schimb de produse. Tinerii le oferă roşii din solarul propriu, iar sătenii lapte, brânză şi alte alimente. În acest fel ajung şi să se cunoască mai bine.
Silvia Sîrbu: „Cred că toată lumea se ajută în stilul ăsta. Eu vin şi-ţi dau nişte prune, tu-mi dai ce mai ai tu prin casă, e o chestie naturală între oameni. Şi într-un fel există un troc, dar şi o relaţie armonioasă, se clădesc astfel relaţiile.”
Vecinii îi consideră acum oameni de-ai locului pe Silvia şi David. Le-au câştigat, treptat, încrederea cu felul lor de-a fi.
Ceea ce au făcut Silvia şi David se numeşte, în engleză, downshifting. Au renunţat la confortul din oraş pentru viaţa la ţară. Au avut de pierdut, dar la final au ieşit învingători. Pentru că au câştigat ceva de nepreţuit: timp pentru ei.
Silvia Sîrbu: „Să te descoperi pe tine însuţi, cred că asta este cel mai important şi apoi din toate chestiile astea se scurg la rândul lor alte lucruri la fel de importante pentru întreaga comunitate”.