Ce s-a ales de reforma și programele de sănătate anunțate pentru 2013
Începutul anului aducea prima măsură de tăiere a fondurilor. Spitalele private urmau să fie scoase complet de la finanţare din bugetul Caselor de Asigurări de Sănătate. Ulterior, Ministerul Sănătăţii a permis spitalelor private să încheie contracte de finanţare, însă într-un cadru limitat.
O lovitură a fost dată şi serviciilor de ambulanţă. În 2013, bugetul a fost redus de la 636 de milioane de lei, la 477 de milioane.
În urma informațiilor difuzate de Digi24, Ministerul Sănătății a decis, chiar a doua zi, să reîntregească bugetul serviciilor de ambulanță, astfel încât acestea să poată funcționa normal până la sfârșitul anului.
Bolnavii de tuberculoză sunt și ei afectați de tăierile bugetare. Au primit doar un sfert din necesarul de fonduri.
Afectaţi sunt şi bebeluşii care ar trebui testaţi din primele luni de viaţă pentru ca surditatea să fie depistată. Anul acesta s-au dat mai puţini bani şi pentru acest program. De exemplu, spitalul de recuperare din Iaşi a primit 64.000 de lei, în loc de 90.000.
Dar în maternităţi a mai apărut o problemă. Medicii neonatologi susţin că Ministerul Sănătăţii a oprit finanţarea şi pentru tratamentele bebeluşilor născuţi prematur.
„Nici nu cred că m-aş putea gândi să mă uit în ochii unui părinte şi să-i spun: eu ştiu ce trebuie să fac, ştiu cum să fac, dar nu pot că n-am cu ce”, spune Gabriela Olariu, şeful Secţiei de Neonatologie de la Spitalul Municipal Timişoara.
Oficialii ministerului spun că, de fapt, este vorba despre o rearanjare a programelor, astfel că banii pentru nou-născuţi se găsesc în programul de susţinere a secţiilor de terapie intensivă care va intra în vigoare de la 1 iunie.
Dar problemele nu s-au oprit aici. Un vaccin vital nu se mai găseşte de aproape jumătate de an în maternităţile sau farmaciile din Craiova. Este vorba despre vaccinul necesar femeilor care au RH negativ. Dacă acestea sunt la a doua sarcină, riscă să facă avort spontan dacă nu primesc serul. De asemenea, potrivit medicilor, dacă vaccinul nu este administrat la timp, copilul s-ar putea naşte cu boli grave.
Coplata, o mare necunoscută în spitale
Coplata, despre care se discută de ani de zile, amânată de mai multe ori până acum, a intrat în vigoare luna trecută și deja spitalele își fac socoteala cât au încasat din taxa de internare. Nu mult, spun managerii, suma fiind modică, între cinci și 10 lei, și multe categorii de pacienți fiind, de fapt, scutite de la plata acestei taxe. Ministrul Sănătății spunea că nu introduce coplata pentru a mai avea o sursă de bani pentru spitale, ci pentru a reduce, de fapt, numărul internărilor, multe nejustificate. E nevoie de mai mult timp pentru a vedea dacă acest scop a fost atins.
Coplata a intrat în vigoare de la 1 aprilie. De atunci, pacienţii sunt obligaţi prin lege să plătească la externare între cinci şi 10 lei.
„Am făcut eforturi imense în negocierile cu FMI ca această coplată să aibă o valoare mică. Chiar și una modică poate sprijini realizarea obiectivului de a face ordine în sistem, de a micșora excesul de internări continue nejustificate”, declara ministrul Eugen Nicolăescu.
Abia la finalul anului, spune ministrul Sănătăţii, se va afla dacă măsura i-a descurajat pe români să se interneze inutil. Pe de altă parte, medicii afirmă că banii încasaţi din coplată sunt foarte puţini pentru nevoile spitalelor.
La Spitalul Judeţean Slatina s-au strâns doar 3.000 de lei din coplată. De cinci ori mai mulţi bani au ajuns însă în vistieria Spitalului Judeţean din Craiova.
În cazul celor mai multe spitale, banii vor fi alocaţi pentru cumpărarea produselor pentru curăţenie. Sunt însă şi unităţi medicale unde planurile se fac pe termen lung.
„Ne aşteptăm ca până la sfârşitul anului să strângem o sumă importantă, care să ne poată fi utilă pentru achiziţia unui aparat util pentru institut”, spune Diana Păun, managerul Institutului de Endocrinologie „C. I. Parhon” din Bucureşti.
Cei mai mulţi pacienţi pleacă însă fără să plătească. O variantă de recuperare a sumelor ar fi acţionarea în instanţă a rău-platnicilor, printr-un proces colectiv. Plângerea poate fi însă înaintată abia la sfârşitul anului, când va fi gata situaţia cu pacienţii care nu au achitat.
Un alt program fără prea mare succes pus în practică de Eugen Nicolaescu, în primul său mandat de ministru al Sănătăţii, este cel al evaluării stării de sănătate a populaţiei, pentru care s-au cheltuit 170 de milioane de euro. Doar jumătate dintre români au mers să-şi facă analizele pe banii statului.
Iar reforma Sănătăţii gândită de ministrul Eugen Nicolăescu nu se opreşte aici. Pentru a reduce cât mai mult cheltuielile din sistem, ministrul a decis la jumătatea lunii martie ca numărul direcţiilor de sănătate publică să fie redus la opt, şi numai în centrele universitare. Celelalte direcţii judeţene vor fi simple oficii. Are aceeaşi intenţie şi în cazul serviciilor de ambulanţă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
