Fiecare om are ficatul programat genetic să producă o anumită cantitate de colesterol. Aşa se explică de ce între 10% şi 20% dintre oameni au o valoare crescută a grăsimilor din sânge chiar dacă sunt slabi şi nu mănâncă deloc gras.
Dr. Sorin Maximeasa, medic primar cardiolog: „Dacă nu reuşim în 30 - 60 de zile să reducem valorile grăsimilor din sânge se trece în mod obligatoriu, dar specific de la un caz la altul, la tratament medicamentos, care este costisitor, cu reacţii adverse şi care de obicei se păstrează toată viaţa!”
Nu vreţi să luaţi tratament pentru tot restul vieţii? Este foarte simplu! Trebuie să faceţi 4 analize, o dată pe an.
Dr. Sorin Maximeasa: „Colesterolul total nu trebuie să depăşească valoarea de 200 de mg. Colesterolul cu densitatea scăzută, colesterolul rău, la care se face cel mai adesea referire, trebuie să nu depăşească 100 de mg. Trigliceridele, o altă formă de grăsimi rele, nu trebuie să depăşească 150 de mg, iar colesterolul cu densitate crescută, HDL, colesterolul bun, trebuie să fie cât mai mare”.
Prof. dr. Mircea Diculescu, medic primar gastroenterolog: „Trebuie să ne gândim preventiv şi chiar oameni tineri să se gândească că s-ar putea să-l moştenească pe bunicul care a murit de infarct şi pe bunica care a făcut un accident vascular cerebral la 50 de ani, ia să văd eu cât am colesterolul în sânge!”.
Dr. Sorin Maximeasa, medic primar cardiolog: „Am văzut copii chiar sub 15 ani cu dislipidemii severe şi care au necesitat chiar tratament medicamentos, din păcate, pe lângă regimul obligatoriu”.
Iar regim înseamnă lactate degresate, cu 0,1 sau chiar cu 0% grăsime, carne slabă de cel mult 2-3 ori pe săptămână, uleiuri vegetale în loc de grăsimi animale, multe legume şi fructe, dar şi mişcare.
Camelia Olteanu, nutriţionist: „Foarte important este şi cum gătim alimentele, deci stop prăjelilor, stop paneurilor, deci n-o să mâncăm chiftele, n-o să mâncăm şniţele, n-o să mâncăm carne în untură, n-o să gătim cu untură, o sa gătim cu ulei”.
Nu numai grăsimile sunt periculoase, ci şi zaharurile din dulciuri! Încercaţi să consumaţi cât mai puţine prăjituri, bomboane şi băuturi dulci. Adică tot ce conţine zahăr.
Camelia Olteanu, nutriţionist: „Dulciurile sub acţiunea insulinei secretată de pancreas se transformă în energie, corpul îşi ia atâta energie câtă are nevoie, iar surplusul se transformă în lipide şi se depozitează în depozitele de grăsime”.
Astfel apar complicaţiile, de multe ori fatale. În afară de infarct se poate produce şi accidentul vascular cerebral, dacă grăsimile în exces s-au depus în interiorul vaselor cerebrale.