Care este adevărata problemă cu mâncarea fast-food. Mihaela Bilic: E o chestiune banală
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat, la Digi24, că mâncarea de tip fast-food nu e „atât de toxică”. Ea a precizat că „nimic din ceea ce este comestibil nu e periculos sau nesănătos”, alimentele de tip fast-food fiind chiar „foarte hrănitoare”. Important este să fie consumate cu moderație pentru că sunt foarte concentrate: conțin mult zahăr și multe grăsimi. „Doza face otrava”, a menționat nutriționistul.
Ce i-ați spune unui părinte care își face procese de conștiința pentru că își mai duce copilul la câte un lanț de fast food?
„Sper din tot sufletul că părinții nu au făcut din acest tip de experiență nici un tabu, nici o chestiune care să fie periculoasă și să considere că acolo e un lucru atât de toxic, de nerecomandat, încât ți-ai făcut păcat capital. E o chestiune banală. Acolo mâncarea e foarte concentrată, e foarte hrănitoare. Totul vine din America, din păcate mai mult rele din punct de vedere alimentar, vin de acolo. Chifla are zahăr, chifteaua probabil mai multă grăsime decât am pune noi. Am văzut inclusiv adolescenți care merg zilnic să mănânce în astfel de fast food-uri pentru că e ieftin. Dar adolescenții erau foarte slabi pentru că nu aveau bani decât de cea mai mică formulă. E o chestiune pe care a demontat-o un nutriționist de la Stanford, 6 luni, ca răspuns la un film care a circulat foarte mult și acuza fast food-ul că ar fi cauzator de obezitate și de boli. A mâncat 6 luni doar junk food, lucruri foarte procesate, concentrate în grăsimi și zahăr, dar în limita a 2.000 de calorii, ceea ce pentru un bărbat e puțin. După 6 luni, medicul a slăbit 10 kilograme și analizele de sânge au arătat o îmbunătățire până la 30%. Paradoxul e că doza face otravă. Nimic din ceea ce e comestibil nu e nici periculos, nici nesănătos”, spune Mihaela Bilic.
Ce trebuie să fac după ce mănânc un hamburger? În cât timp îl dau jos?
„Poate fi orice tip de produs consistent: un croissant, o ciocolată. Important e să înțelegem că nu putem cheltui prin mișcare cât de mult putem mânca. Dacă mergi pe o bandă, în mai mult de jumătate de oră, nu arzi mai mult de 300 calorii. Tot ce e ambalat e extrem de concentrat. Le-aș numi super alimente. Un astfel de sandviş, indiferent de la ce lanţ provine, are, în funcție de sosuri - unde e grăsimea multă și concentrată într-un volum mic - are probabil între 400 și 600 de calorii. Dacă e doar unul pe zi, poți să și slăbești. Dar dacă e cea mai mare porție și mai pui cartofi prăjiți, un cartof fiert are doar 80 calorii, dacă l-ai prăjit ajunge la 400. Nu e nimic toxic acolo, dar e foarte concentrat.
Înseamnă un efort pe mai multe zile. Într-o zi întreagă, partea pe care o putem modifica din punct de vedere al consumului caloric este de doar 25% din metabolismul total. Dacă avem o rație de 2.000 calorii pe zi, atât consumă corpul, 1.500 din ele sunt cheltuială de metabolism bazal care nu poate fi influențată de mișcare, de sport, de nimic. Partea pe care putem să o ajustăm și să o reglăm e de 30% din tot metabolismul. Dacă mâncăm în fiecare zi mai mult de 400 de calorii decât ce are nevoie corpul nostru, vom avea nevoie cam de o saptămână să scăpăm de ele”, explică Mihaela Bilic, nutriționist.
Citiţi şi: Mihaela Bilic, despre dieta vegană: Nu e recomandată sub nicio formă unui copil
Interviul integral cu Mihaela Bilic îl puteţi urmări aici:
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
