Taxa clawback reprezintă 38% din prețul unui medicament și se aplică indiferent de valoarea produsului. E o povară prea mare pentru cei care produc medicamente ieftine, căci au marje mici de profit, așa cum se întâmplă cu cele scumpe, protejate de patente, la care producătorul poate pune ce preț dorește pentru că, oricum, doar el face respectiva doctorie.
Din cauza acestui mediu ostil ar fi blocată construcția a patru fabrici – investiții totale de 50 de milioane de euro, susțin producătorii.
Dragoș Damian, președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice și director general la Terapia-Ranbaxy, spune că inclusiv grupul său a oprit o investiție.
Un studiu al companiei de cercetare Cegedim arată că în ultimii trei ani au dispărut de pe piață 700 de medicamente ieftine, sub 50 de lei. Iar aproape jumătate dintre ele erau produse în România. În locul lor, în prescripții au intrat medicamente scumpe, majoritatea din import.
„În primul rând pacienții plătesc mai mult. Când te duci la farmacie nu mai există medicamnetul ieftin, trebuie să plătești mai mult pentru medicamentele existente”, spune Simona Cocoș, vicepreședintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice.
Însă și sistemul public e în aceeași situație, plătește mai mult pentru medicamente scumpe de pe urma taxei.
„Trebuie să platim această taxă claweback în avans pentru că nu o plătim din banii recuperați din medicamente, o plătim cam cu șase luni înainte de a recupera acești bani”, explică Dragoș Damian.
Producătorii susțin că profiturile lor provin din exporturi și medicamente eliberate fără prescripție medicală. Cei care nu exportă sunt pe pierderi și ar putea chiar să intre în insolvență.