BUSINESS CLUB. Câți bani aduce noua taxă din sistemul sanitar?

FMI a cerut aşa ceva, iar guvernul a acceptat pentru o sumă modică, 10 lei, şi doar pentru spitalizări. În trecut se vorbea de coplată generalizată, în tot sistemul, la medicul de familie, la policlinică, peste tot. Unul dintre motivele pentru care este introdusă ar fi pentru a elimina internările fictive.

Coplata este taxa pe care o va achita fiecare pacient în momentul externării. Suma, care nu va depăși 10 lei, va fi platită pentru întreaga perioada de spitalizare și nu va depinde de serviciile medicale de care pacientul a beneficiat cât timp a stat internat.

E ceva de remarcat - există portiţe de scăpare, fiindcă sunt categorii sociale, cum ar fi pensionarii cu venituri mici, care sunt scutiţi de coplată.

Spitalul Universitar ar obține din coplată 0,3-0,4% din bugetul său

Bani prea mulţi în sistem nu va aduce această nouă taxă. De pildă, la Spitalul Universitar din Bucureşti se fac 60.000 de spitalizări pe an.

Coplata ar aduce undeva între 100.000 și 130.000 de euro pe an, căci sunt și persoane scutite de plată. Spitalul are un buget de aproape 30 de milioane de euro pe an şi coplata ar genera cam 0,3-0,4% din el. Bani cu care ar putea fi cumpărate doar câteva rânduri de cearceafuri, nu prea multe, căci achiziiţle din sistemul de stat sunt mai curioase.

Cine e scutit de coplată

Introducerea sistemului de coplată se discută de trei ani, dar abia acum s-a stabilit concret și o dată de la care va fi introdusă - 1 martie. Măsura a fost propusă de Ministerul Sănătății la discuțiile cu Fondul Monetar Internațional, iar oficialii FMI au acceptat. Reprezentanții medicilor susțin, însă, că apariția coplății nu va aduce niciun beneficiu.

Coplata se va aplica numai în spitale. Prin urmare, taxa nu va fi percepută pentru serviciile de urgență, pentru tratamentele în ambulatoriu, la medicii de familie sau în cazul analizelor medicale. De asemenea, copiii, gravidele, pensionarii cu venituri sub 700 de lei pe lună, bolnavii fără venituri, incluși în programele naționale de sănătate și veteranii de război nu vor plăti niciun leu pentru internare.

Managementul sărăciei

O altă măsură menită să limiteze cheltuilelile din spitale se referă la posibilitatea Ministerului Sănătății de a-i concedia pe manageri în cazul în care instituția acumulează datorii trei luni consecutiv.

Chestiunea aceasta cu îndepărtarea după trei luni a managerului care face datorii e cu două tăişuri. Da, poate aduce o relativă igienă în cheltuieli, dar omul acela pus acolo va încerca să-şi păstreze funcţia şi cum sistemul este subfinanţat, atunci taie ca să mai aibă job. Taie de la achiziţii, de la materiale sanitare şi există riscul să meargă pacientul în spital inclusiv cu patul de acasă, nu mai vorbim de medicamentele şi materialele pe care trebuie să le cumpere acum, cu toate că plăteşte asigurări.

Cheltuielile de sănătate din acest an au crescut cu mai mult de 20%. Banii alocaţi, din asigurări de la Ministerul Sănătăţii, adică transferuri de la bugetul de stat, se duc către 6,7 miliarde de euro. Spitalele au alocate cam 1,6 miliarde de euro. Nu este clar care va fi suma finală în acest an, căci nu s-au încheitat toate contractele cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Cea mai mare parte a sumelor suplimentare alocate Sănătății se vor duce către plata datoriilor, ajunse spre 780 de milioane de euro. Cel mai probabil, sistemul de sănătate va suferi tot de subfinanţare şi în acest an, căci în ecuație mai punem și salariile mai mari ale personalului, care trebuie plătite dupa reîntregire. Deci, directorii de spitale vor manageria tot o mare sărăcie.