Beneficiile chirurgiei ortognatice
Chirurgia ortognatică este o ramură a chirurgiei maxilo-faciale care presupune intervenţii asupra oaselor maxilare necesare pentru tratarea anomaliilor de dezvoltare.
Dezvoltarea insuficientă, în exces sau asimetrică a unuia sau a ambelor maxilare duce la tulburări în alinierea dinților, în funcționalitatea întregului aparat masticator, dar și în estetica facială. În asociere cu tratamentul ortodontic, prin proceduri chirurgicale specifice se poziţionează corect oasele maxilare cu obţinerea unei muşcături şi funcţionalităţi corecte, a unui profil facial armonios, dar şi îmbunătăţirea respiraţiei, chirurgia ortognatică fiind metoda de elecţie în tratamentul apneei obstructive din timpul somnului.
Pacienții de chirurgie ortognatică pot fi identificați prin aspectul facial specific, având o față prea lungă sau prea scurtă, sau remarcându-se printr-un profil convex sau concav. Profilul convex, determinat de un maxilar inferior mult prea scurt, o mandibulă retrognată, este catalogat ca o anomalie de clasa a II-a. Acesta este un tipar facial caracteristic pentru aproape 30% din populaţia ţării. Aspectul facial necorespunzător, muşcătura incorectă prin poziţionarea dinţilor inferiori mult înapoia celor superiori, dar şi tulburările respiratorii prin poziţia posterioară a limbii obligă la decizia de tratament chirurgical.
În cazul pacienţilor de clasa a III-a, profilul concav, cu bărbia mai în faţă, este determinat de o mandibulă prognată, în exces, sau un maxilar superior deficitar, retrognat. Nu în ultimul rând, aceste anomalii sunt asociate de multe ori cu asimetrii evidente, mai ales ale mandibulei.
Protocolul standard în cazul acestor anomalii de dezvoltare dentomaxilare cuprinde trei etape: un tratament ortodontic pregătitor chirurgiei, intervenția chirurgicală pe unul sau ambele maxilare și finalizarea ortodontică prin optimizarea mușcăturii.
Intervenția chirurgicală se face prin gură, evitând astfel orice cicatrice la exterior. Procedura se face sub anestezie generală și durează între două și cinci ore, în funcție de complexitate.
Tehnica modernă face posibilă deschiderea gurii imediat postoperator, cu reluarea funcţiei masticatorii, eliminându-se incovenientul maxilarelor imobilizate timp de patru-șase săptămâni, specific abordărilor chirurgicale clasice. Astfel, este posibilă evaluarea imediată a rezultatului şi este redusă perioada de recuperare postoperatorie la 10-14 zile. Un tratament complet durează între 18 și 24 de luni, în funcție de dificultatea cazului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
