Este foarte important să faceţi diferenţa între un simplu "roşu în gât" şi o amigdalită cronică.
„Există amigdale mici scleroase, dar care sunt infectate şi pot da celebrele amigdalite cu streptococul betahemolitic cu ASLO mare în care ne dor şi genunchii şi inima. Sau există amigdalite hipertrofice, cu amigdale foarte mari, care aproape se unesc pe mijloc, astfel încât nu mai avem loc de respirat”, explică medicul primar ORL Ioana Vodă.
În aceste cazuri, medicul recomandă un exudat faringian, iar tratamentul va fi prescris doar pe baza antibiogramei.
„Trebuie tratate sub supraveghere medicală, nu fiecare să îşi facă automedicaţia, pentru că se poate greşi uşor, iar greşelile se soldează cu creşterea rezistenţei microbiene şi de fiecare dată când te reinfectezi trebuie să foloseşti un antibiotic din ce în ce mai puternic”, menţionează medicul primar ORL Dorin Sarafoleanu.
Dacă episoadele de amigdalită apar mai des de 3-4 ori pe an, se recomandă operaţia. Altfel, pot apărea complicaţii grave.
„Există criptoliză amigdaliană, care înseamnă un fel de prăjire a amigdalelor, le netezim ca să nu mai poarte atâtea puncte galbene, resturi de mâncare sau bacili. Acest lucru se indică numai la adulţii cu amigdale mici, scleroase”, spune medicul Ioana Vodă.
La rândul său, prof. dr. Dorin Sarafoleanu subliniază că aceste infecţii cu streptococ repetate pot să producă diverse complicaţii, cele mai grave fiind de natură cardiacă.
Cum se deosebescamigdalita de faringită
Multe persoane confundă însă episoadele de amigdalită cu cele de faringită, pentru că simptomele sunt asemănătoare.
„Faringitele reprezintă inflamaţia mucoasei faringiene, nu înseamnă amigdalite. Amigdalele sunt normale, iar faringele, ultimul perete din gât, poate să fie inflamat. Faringitele reprezintă o uscăciune în gât, o jenă în gât, o senzaţie de gâdilătură, cu senzaţie de tuse şi gât uscat”, menţionează dr. Ioana Vodă.
Potrivit medicului Raluca Enache, faringita acută însoţeşte de cele mai multe ori virozele respiratorii: răcelile.
Ca şi în cazul amigdalitei, tratamentul se face conform antibiogramei rezultată în urma unui exudat faringian. Dacă în schimb durerea în gât este urmată de răguşeală, poate fi vorba despre laringită.
Laringita apare prin afectarea corzilor vocale şi se manifestă prin disfonie – răguşeală, iar pacientul simte că nu respiră aşa cum ar trebui, spune medicul Raluca Enache.
Laringita cronică se întâlneşte în special la fumători, dar nu numai.
Când ar trebui să vă îngrijoreze?
Profesorul dr. Dorin Sarafoleanu afirmă că în ceea ce priveşte răguşeala cronica de 3-4 săptămâni întotdeauna trebuie să pună un semn de întrebare: „Poate fi determinată de un cancer incipient al laringelui care trebuie verificat la medicul de specialitate mai ales când subiectul este fumător”.
În cazul laringitei cronice, pe lângă controlul ORL obişnuit, poate fi nevoie de investigaţii suplimentare.
„Corzile vocale pot fi foarte bine monitorizate printr-o videostroboscopie. Aceasta urmăreşte în dinamică mişcarea şi vibraţia corzilor vocale. Mai nou avem laringofibroscopia, care reprezintă vizualizarea întregii filiere deci şi a faringelui şi a laringelui cu o cameră de luat vederi. Iar în felul acesta putem vedea în detaliu orice modificare care poate exista la nivelul corzilor vocale”, explică dr. Raluca Enache.
Pe lângă tratament, repausul vocal este extrem de important pentru vindecarea laringitei.