Controalele făcute în 249 de spitale au scos la iveală că genţile în care este transportat sângele nu ar trebui folosite în spitale pentru că nu sunt cu nimic mai bune decât lăzile frigorifice pentru picnic. În plus, frigiderele în care sunt ţinute pungile cu sânge pentru transfuzii nu monitorizează temperatura reală.
În fiecare zi, sute de litri de sânge sunt colectaţi de la donatorii care merg la centrele de transfuzii din toată ţara. Aici, sângele este analizat şi depozitat în condiţii speciale. Problemele apar însă când ajunge în spital.
Un control dispus de Ministerul Sănătăţii a constatat deficienţe majore, care pot pune în pericol viaţa pacienţilor.
De exemplu, 84 la sută dintre frigiderele din spitale nu monitorizează automat temperatura la care sunt depozitate pungile cu sânge, iar cutiile în care sunt transportate nu sunt omologate. În aceste condiţii, calitatea sângelui poate fi compromisă.
„Sângele este perisabil. Se poate strica. În al doilea rând, există riscul transfuziilor eronate. Noi dăm sânge perfect calibrat, perfect identificat, dar la nivelul spitalelor se întâmplă să nu poată să facă probele de compatibilitate cu primitorul.”, spune Andy Rosin, directorul Institutului de Hematologie.
În aceste condiţii nici nu este de mirare că au apărut foarte multe reacţii adverse.
În jur de 190.000 de pacienţi au fost transfuzaţi în spitale şi din cauza condiţiilor în care sunt gestionate pungile cu sânge, la aproape 10.000 de pacienţi au apărut reacţii adverse. Dureri, febră, probleme de tensiune şi chiar suspiciuni de infecţie cu virusul West Nile.
În mod normal, sângele ar trebui transportat în cutii speciale, iar frigiderele ar trebui să aibă sisteme automate de monitorizare a temperaturii. Aşa cum există la centrul de transfuzii din Timişoara.
„Analizele, odată efectuate, odată efectuată validarea, punga de sânge merge la bolnav și odată transfuzat nu poți să îi mai iei sângele înapoi, de aceea răspunderea este foarte mare”, precizează Cristina Ghiocel şeful Centrului de Tranfuzii Timişoara.
Probleme au fost identificate în 249 de spitale.
Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor.