Un bărbat pe nume Saddam Hussain nu reuşeşte să îşi găsească un loc de muncă
Data publicării:
Un inginer din India care se numeşte Saddam Hussain nu reuşeşte să îşi găsească un loc de muncă şi consideră că insuccesul lui de pe plan profesional se datorează numelui pe care îl poartă, a cărui grafie seamănă foarte mult cu aceea a fostului dictator irakian Saddam Hussein, informează BBC.com.
La mai mult de 10 ani după ce a fost executat, Saddam Hussein a rămas o prezenţă uriaşă în viaţa unui bărbat indian. Acel tânăr, care este inginer de marină, nu doreşte nici să îl învinovăţească pe bunicul lui care a avut ideea de îl numi ca pe dictatorul irakian în urmă cu 25 de ani, potrivit News.ro.
Totuşi, după ce a fost refuzat de peste 40 de ori la interviurile de angajare, tânărul a ajuns la concluzia că reprezentanţii companiilor cu care s-a întâlnit ezită să îl angajeze din cauza numelui pe care îl poartă, chiar dacă acesta se scrie uşor diferit faţă de cel al fostului dictator - Hussain, în loc de Hussein.
S-a adresat instanţei pentru a îşi schima numele de familie în Sajid. Însă roţile birocraţiei indiene se învârt încet - la fel ca tentativele sale de a îşi găsi un loc de muncă.
Deşi nu a deschis niciodată prea multe uşi în India - şi a generat nedumerire şi nemulţumire în alte părţi ale lumii -, un lucru e garantat: un nume precum Saddam Hussain nu poate să treacă neobservat.
La doi ani după ce a absolvit Universitatea Islamică Noorul din statul indian Tamil Nadu, un tânăr din Jamshedpur, o aglomeraţie urbană din statul Jharkhand, trece prin momente dificile.
A avut note bune la şcoală, colegii lui de clasă şi-au găsit deja locuri de muncă, însă companiile navale refuză să îl angajeze.
„Oamenii se tem să mă angajeze”, a declarat Saddam (care va deveni Sajid) Hussain, citat de Hindustan Times.
El spune că firmele se tem de complicaţiile care ar putea să apară în cazul unui control operat de oficialii birourilor pentru imigraţie la graniţele internaţionale.
Saddam a crezut că ar putea să evite foarte uşor acest obstacol prin achiziţionarea unor documente noi - un nou paşaport, un nou permis de conducere.
Însă CV-urile sale nu pot fi verificate în mod eficient, deoarece el nu poate să furnizeze dovada, sub noul lui nume, că a frecventat acea instituţie de învăţământ - iar acest fapt se dovedeşte un exerciţiu mare consumator de timp.
O nouă audiere la tribunal este programată pe 5 mai, de această dată pentru a forţa autorităţile să îi schimbe numele pe certificatele eliberate de şcoala generală, după ce diplomele sale de studii superioare vor fi modificate.
Indianul Sajid nu este singura persoană care se confruntă cu această problemă, deoarece în Irak există încă foarte mulţi bărbaţi care se numesc Saddam Hussein şi care se simt în prezent ”blestemaţi” de un nume ce le-a fost atribuit iniţial ca un tribut adus unui lider adulat de popor, dar care a lăsat în urma lui moştenirea unei reputaţii de dictator brutal.
Un tânăr care se numeşte Saddam Hussein este jurnalist şi lucrează în Ramadi, un oraş sunnit din provincia deşertică Anbar din extremitatea vestică a Irakului. El spune că tatăl lui, care lucra pentru statul irakian, a fost concediat deoarece nu a putut să îi convingă pe superiorii lui ierahici că nu făcea parte din partidul dictatorului - Ba'ath.
În plus, şi-a numit fiul Saddam - ce dovadă mai mare de supunere faţă de fostul preşedinte irakian, au argumentat superiorii tatălui lui.
Alţi irakieni au poveşti de viaţă şi mai înspăimântătoare - unul dintre ei a fost capturat de miliţia şiită, obligat să stea în gebunchi şi ameninţat cu un pistol în ceafă. Totuşi, datorită unui noroc pur, arma nu a funcţionat, iar extremiştii l-au eliberat.
Un prieten al lui, elev la o şcoală kurdă din Bagdad, avea un coleg de clasă care se numea Saddam Hussein.
În timp ce jucau fotbal pe terenul de sport al şcolii, colegii obişnuiau să strige spre el: ”Nu doar noi te urâm, întreaga ţară te urăşte!”.