Hipertensiune, diabet, colesterol crescut, infarct, accident vascular cerebral sunt câteva dintre cele mai frecvente diagnostice la vârsta a treia, dar multe dintre ele pot fi evitate. Cum? Prin prevenție, prin schimbări în stilul de viață. Practic, ce facem în tinerețe ne va ajuta să avem o bătrânețe frumoasă, fără operații, dureri, invalidități și un pumn de medicamente luate zilnic.
Clara Alexandrescu este medic primar cardiolog atât în România, cât și în Monaco. Ea spune că românii ar trebui să fie mai atenți la ceea ce fac între 30 și 50 de ani, ca să nu ajungă la 70 de ani să-și pună stenturi sau să facă infarct sau să ajungă cu fenomene de insuficiență cardiacă.
„În România, nu doar că sistemul sanitar nu ne împinge să facem prevenție, dar avem și un super-spirit mioritic: Mai bine să nu știu! De ce să știu eu că am o placă de aterom pe carotide? Păi, mai bine nu mă duc, că ea nu mă supără! Când o să mă supere, e deja prea târziu: ori am făcut accident vascular, ori fac obstrucție de carotidă și încep să cad jos”, avertizează medicul.
Ce investigații de prevenție ar trebui făcute pentru inimă
Oamenii care au risc din familie - boli de inimă în familie, infarct, moarte subită la părinți sau la frați - ar trebui să meargă la doctor pentru controale de rutină începând cu 30 de ani sau chiar mai înainte.
Dacă nu au un astfel de istoric familial, bărbații ar trebui să meargă la controale de prevenție la cardiologie începând cu 40 de ani, iar femeile la 40-45 de ani, pentru că odată cu intrarea la menopauză, crește și riscul cardiac, a explicat dr. Clara Alexandrescu la Digi24.
Toată lumea, la prevenție, vine doar „să se caute”, adică să vadă dacă are ceva, cum se spunea în vechime în România, nu vine că-l supără ceva. Nu mă supără nimic, dar mă duc la un control în care să văd:
- dacă am modificări pe electrocardiogramă (EKG);
- dacă tensiunea mea este mai mare decât normalul limitei de vârstă;
- dacă colesterolul iese din limite, pentru că o valoare pe care o vede cineva normală pe un raport nu înseamnă că e normală pentru persoana respectivă - medicina este personalizată, depinde de ce alți factori de risc are pacientul;
- dacă are depuneri de colesterol pe arterele carotide, ceea ce se vede la ecografia Doppler de artere carotide.
Și atunci, examenul de prevenție înseamnă tocmai asta: își face EKG, o consultație, eventual o ecografie cardiacă, un bilanț de carotide și apoi este decizia cardiologului dacă îi face și test de efort, CT de coronare, alte investigații mult mai amănunțite, a arătat dr. Clara Alexandrescu.
Pacientul român de 80 de ani arată ca pacientul de 96 de ani din Franța
„În România încă văd pacienți de 80 de ani care sunt mirați, fericiți că au ajuns la 80 de ani - în cărucior rulant, totuși, la 80 de ani - și spun: până acum, când am făcut accidentul ăsta vascular, nu m-a supărat nimic! Dar la 80 de ani devine o povară, or tocmai asta societatea trebuie să evite, să nu devină pacienții o povară pentru societate, pentru familie și pentru finalul vieții lor”, subliniază medicul.
„Pacientul român de 80 de ani arată ca pacientul de 96-97 de ani din Franța. Asta dovedește că diferența de 15 ani între țări nu vine din sistemul sanitar, vine din mentalitatea de a nu te pune la masă la prânz și a te mai scula seara la ora 9:00, nu grătare care încep duminică la 12:00 și se sfârșesc la miezul nopții, stropite cu bere în cantități excesive. Stilul nostru românesc trebuie să sufere mari schimbări dacă vrem să fim mai sănătoși în cardiologie”, arată dr. Clara Alexandrescu.
„Sarea-n bucate”, înrădăcinată în mentalitatea românilor
Contează foarte mult ceea ce mâncăm, practic, asta definește mulți din factorii de risc cardiovasculari. Dacă mâncăm sărat, crește tensiunea. Greșim foarte tare crezând că sarea o luăm numai din solniță. Numai 5 la sută din sarea din alimentație vine din solniță, restul vine din preparatele pe care le cumpărăm.
Există glutamat de sodiu în orice, mâncarea procesată are cantități mari de sodiu, sarea este un conservant foarte bun și este pusă peste tot.
Deci, mâncat mai puțin sărat este una din condițiile primordiale.
„România aici stă foarte prost, mănâncă în jur de 12 grame de sare și nu cred că ne bate cineva în Europa. Dar avem în istorie și o poveste cu iubirea ca „sarea-n bucate”. Deci, României poți să-i dai și fără zahăr, dar fără sare e greu de convins!” - a constatat medicul cardiolog.
Greu de lăsat micii și pâinea
Avem apoi o mare problemă la grăsimi, iubim să mâncăm gras, iubim friptura, iubim tot ceea ce înseamnă cârnați, mici. Cutumele astea alimentare trebuie să înceteze sau să se diminueze. Nu zice nimeni să nu mai mănânci niciodată, niciun regim. Dar sunt grăsimi de proastă calitate, plus că mâncăm multe chestii cumpărate, în care se pun grăsimi de proastă calitate și foarte procesate, atrage atenția Clara Alexandrescu.
După care avem o problemă mare: mâncăm foarte dulce. Indiferent de nivelul social, este o țară care mănâncă extrem de multă pâine, fără să aibă ideea că pâinea este carbohidrat, adică până la urmă, este tot zahăr.
La noi, vine și asta de undeva tot din copilărie, când exista ideea că să iei cu pâine și să mănânci totul din farfurie. Aici, românii trebuie să învețe să merge și cu pâine mai puțină.
Mâncăm foarte multe făinoase, nu numai pâine - pe stradă e plin de covrigării, suntem mari amatori de plăcinte. Aceste produse îți determină o secreție permamentă de insulină a pancreasului, care la un moment dat se epuizează și omul ajunge să facă repede diabet.
Nu trebuie să aștepte nimeni nimic, nici de la societate, nici de la guvern, fiecare trebuie să se îngrijească singur, este o regulă de a te uita în farfurie, pentru că ceea ce mănânci astăzi te va costa la 70 de ani foarte tare - dacă ajungi la 70, pentru că aici este marea problemă, care va deveni complicată într-o țară în care diabetul este într-o creștere exponențială în ultimii ani.
Se fumează foarte mult
România mai are o problemă extrem de complicată - se fumează foarte mult. Oamenii fumează în mașini, nu își impun limite, sunt pacienți care spun că încă fumează trei pachete pe zi.
„Sunt de acord că există Ion, care a fumat trei pachete și a ajuns la 90 de ani - am argumentul forte că a fumat alte țigări, că în epoca lui era mai mult tutun și mai puține chimicale, poate că Ion era țăran la el la țară, cu aer curat, fără poluare și fără tot restul, muncea la câmp, poate că avea o altă încărcătură genetică, dar noi, ca doctori, trebuie să le spunem tuturor că fumatul este un factor de risc foarte mare, iar România cred că ocupă unul dintre primele locuri din Europa la fumat, subliniază dr. Alexandrescu.
Românii iubesc canapeaua
Noi ca români iubim foarte tare canapeaua și statul pe canapea. Aici avem o mare problemă care nu poate fi schimbată decât în mod individual sau cu educație medicală serioasă în școli. 50 de minute de mișcare de cinci ori pe săptămână sunt esențiale.
Nu vrea nimeni să devină toată lumea sportiv de performanță sau cu program de exerciții ca în China înainte de intrarea în fabrică - deși nu sunt foarte rele, așa, ca idee. Oamenii trebuie să meargă între 8.000 și 10.000 de pași în fiecare zi și să-și găsească timp să meargă un pic mai repede - mai urcă o scară, de exemplu.
La noi, totul este mașină, dacă se poate mașina să fie în parcare cât mai aproape de intrare. Asta nu face decât să crească riscul de hipertensiune. Mișcarea e foarte bună la scăzut tensiunea, face vasodilatație și atunci tensiunea este mai scăzută în timpul mișcării.
Sedentarismul de la noi agravează foarte multe probleme - inclusiv tahicardia (bătăile rapide ale inimii), dacă inima nu este antrenată în niciun fel, cum faci doi pași, vei fi extrem de obosit.
Statul pe scaun cu orele favorizează varicele, lăsând la o parte că nici tonusul mental nu este la înălțime.
Ceea ce uităm veșnic în România este că dacă vrem să fim veseli și foarte deschiși trebuie să ne mișcăm un pic, pentru că endorfinele le fabricăm atunci când facem mișcare, nu stând în fața calculatorului și fumând și ciugulind între mese, a punctat dr. Clara Alexandrescu.
Editor : Luana Pavaluca
