Un start-up olandez vrea să transforme părul uman în material textil, o mișcare ce ar revoluționa industria modei și ar reduce masiv poluarea în Europa. Pornind de la prototipurile unor paltoane, pulovere și blazere din fibre proteice de cheratină, fondatorii Human Material Loop speră ca marile case de modă să fie inspirate de creațiile lor și să achiziționeze materialul produs de ei pentru a reliza propriile modele, astfel încât firele de păr tăiate sau rupte să devină utile pe piața de fashion și nu mai ajungă la gunoi. Pentru început, aceștia ar vrea ca părul tuns în saloanele din Belgia, Olanda și Luxemburg să se transforme într-o țesătură și, treptat, cele 72 de milioane de kilograme de deșeuri din păr uman care ajung anual în gropile de gunoi din Europa să devină istorie. Ei mai spun că, dincolo de beneficiul adus mediului, textilele din păr de om au o calitate înaltă și pot rivaliza la protecție termică cu lâna, transmite CNN.
Zsofia Kollar, cofondatoarea companiei, susține că potențialul părului uman de a deveni material textil o fascinează de multă vreme, fiind deopotrivă intrigată de emoțiile pe care oamenii le au față de acesta.
Fascinată de părul uman
"Cât de mult ne pasă de părul nostru, iar odată ce este tăiat, devenim atât de dezgustați de el", a explicat ea.
Când a apărut pandemia Covid-19, Kollar a avut o criză de identitate ca designer și a hotărât să facă ceva în privința deșeurilor rezultate din industria de hairstyling.
În fiecare minut, saloanele de coafură din SUA și Canada produc 877 de kilograme de deșeuri. Atunci când părul se descompune fără oxigen, adică într-un sac de gunoi îngropat într-un depozit de deșeuri, el eliberează gaze cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice.
Cât poluează părul în Europa
Potrivit Human Material Loop, 72 de milioane de kilograme de deșeuri de păr uman ajung în fiecare an în gropile de gunoi europene, echivalentul în greutate a șapte Turnuri Eiffel.
"Este un flux mare și abundent de deșeuri care, în prezent, nu își găsește o rezolvare pe scară largă", a spus Kollar, explicând că majoritatea țărilor ard aceste deșeuri și că multe soluții alternative nu sunt ecologice sau nu sunt potrivite pentru a fi utilizate la scară largă.
Aceasta a mai explicat că utilizarea țesăturii din păr nu este foarte diferită de tricotarea unui pulover cu orice alt material. Firele scurte de păr sunt filate împreună și transformate într-un fir continuu pentru a obține un fir textil, iar apoi sunt vopsite.
Prima țesătură din păr uman - un pulover
Primul prototip al Human Material Loop a fost un pulover cu o textură asemănătoare cu cea a lânii.
"Trebuia să fac un produs cu care oamenii să se poată identifica, iar puloverul a fost unul dintre cele mai fezabile prototipuri pe care le-am putut realiza, dar și cel mai ușor de identificat", a spus Kollar.
De atunci, compania a testat și alte prototipuri, inclusiv o haină umplută cu păr care să asigure izolarea termică, pe care a testat-o în condiții dificile în timpul unei expediții pe Aconcagua, cel mai înalt munte din Argentina.
Prețul țesăturii din păr uman trebuie să fie competitiv fațăd e cel al lânii
Keller a mai explicat că aceste modele produse de start-up nu pot fi cumpărate - scopul afacerii fiind acela de a furniza materiale cu care să lucreze alți designeri și mărci. Kollar a mai precizat că prețul ar trebui să fie competitiv față de cel al lânii, odată ce se va ajunge la un volum mai mare de producție.
"Știm că a purta păr uman pe corp nu este ceva pentru care majoritatea oamenilor sunt pregătiți încă", a mai declarat Kollar, care crede că ideea ar putea să devină tot mai populară cu trecerea timpului. Pentru aceasta, nu este vorba pur și simplu de a purta un pulover făcut din păr uman doar pentru că este sustenabil, ci și pentru că părul uman este un material incredibil de durabil", a mai spus ea.
Human Material Loop își procură părul de la saloane din Olanda, Belgia și Luxemburg, folosind părul tăiat sau rupt, deoarece spune că nu conține ADN care ar putea duce la identificarea unei persoane.
Compania lucrează în prezent la o strategie prin care să urmărească de unde provine și încotro se duce materialul produs.
O industrie în creștere
Din punct de vedere istoric, părul uman a fost folosit ca material textil în multe culturi diferite. În Micronezia, tribul Kiribati a creat armuri țesute din materiale naturale, inclusiv fibre de nucă de cocos, dinți de rechin, frunze de palmier și păr uman, în timp ce, în secolul al XIII-lea, oamenii din ceea ce este acum sud-vestul Statelor Unite au confecționat șosete prin înnodarea unor fire de păr.
Templul Higashi Hongan-ji din Kyoto este una dintre cele mai mari structuri din lemn din lume. După ce un incendiu l-a deteriorat, frânghii făcute din păr uman donat din întreaga Japonie au fost amestecate cu cânepă și folosite în timpul reconstrucției sale în secolul al XIX-lea.
Dar utilizarea părului ca material textil nu este lipsită de provocări, explică Sanne Visser, cercetător, designer și creator olandez de materiale și profesor asociat la Universitatea de Arte din Londra, care nu este implicată în Human Material Loop.
"Există încă un tabu în jurul părului uman ca material", a spus ea. "Nu îl apreciem cu adevărat ca pe o resursă - este văzut ca un deșeu, mai ales după ce este tăiat."
În proiectul său "Locally Grown" destinat Muzeului de Design din Londra, Visser a lucrat cu coafeze și și-a imaginat un viitor în care părul devine o resursă valoroasă, creând termenul "hair farming". De asemenea, ea a reproiectat scaunul frizerului astfel încât să poată prinde părul tăiat - economisind timp pentru coafor, dar și pentru cel care îl reciclează.
Aceasta a spus că procesul de a normaliza părul uman ca material textil nu este unul simplu.
"Mai este mult de lucru pentru a face ca oamenii să îl accepte ca țesătură. Îl văd a fi parte din viețile noastre în timp", a conchis aceasta.
