De ce a refuzat Cătălin Tolontan să lucreze pentru Patriciu și Vîntu? Cât îi ofereau foștii moguli de presă
Jurnalistul Cătălin Tolontan, devenit celebru în ultimii ani pentru investigațiile care au dus la deschiderea unor dosare penale de răsunet, spune că nu a refuzat niciodată să lucreze pentru un patron de presă din motive etice, ci l-a interesat cu totul altceva. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Cătălin Tolontan le-a povestit realizatorilor Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu că a fost ofertat generos de foștii moguli de presă Dinu Patriciu și Sorin Ovidiu Vîntu, dar în cele din urmă le-a spus „Nu”. Iată de ce:
(VIDEO. Emisiunea „În fața ta” avându-l ca invitat pe Cătălin Tolontan s-a difuzat în data de 16 decembrie 2018)
- De când lucrezi în presă, care a fost cea mai exotică ofertă care ți s-a făcut?
- Au fost două: Dinu Patriciu, Dumnezeu să-l ierte, și Sorin Ovidiu Vîntu.
- Și ce au însemnat ofertele lor?
- Dinu Patriciu a făcut enorm pentru presa din România și el are una din frazele frumoase pentru o țară și pentru jurnalism: spunea că atunci când se dă jos - amețit între fusele orare - dintr-un avion și nu știe dacă a ajuns unde a ajuns, când ia un ziar și vede un ziar subțire și mic, știe că este în Est. Dinu Patriciu era fabulos, era un libertarian, voia să reformeze România, voia ziare groase, a făcut fabulos pentru presa din România, Adevărul și Click! continuă să existe pentru că a existat el, managementul cu Răzvan Cornețeanu și toată gașca aia nebună de acolo și cheltuielile uriașe, că au fost 100, că au fost 200 de milioane de euro, Dumnezeu știe!
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Când am ajuns, însă, la povestea legată de libertate pură, concretă - pe care o punem noi, jurnaliștii, întotdeauna - am ajuns la niște discuții absolut halucinante pentru nivelul acela de cunoaștere și de îndrăzneală. Adică, nu știu, discutam despre Târgoviște, unde se deschidea un magazin „Mic.ro” și primarul din Târgoviște ar fi fost bine să fie oarecum, dacă era nevoie... protejat - nu ăsta era cuvântul, dar sensul era clar - și am rămas stupefiat: Păi, stați un pic, tocmai am discutat despre situații grave, în care România intră într-un război, de exemplu, și ziarul continuă să-și facă treaba, ziarul nu ține cu Armata română, pentru că ziarul ține cu publicul său în continuare, care poate este prost reprezentat de anumiți generali ai Armatei române, care nu știu ce au făcut, de exemplu...
- Tu vorbeai despre un război, iar el despre „Mic.ro”....
- Exact!
- Care era oferta lui? De curiozitate...
- Era foarte mare, n-aș vrea să vorbesc despre cifre... Mare! Adică, era la nivelul sutelor de mii de euro atât de la Sorin Ovidiu Vîntu, cât și de la Dinu Patriciu. Dar încă o dată: niciodată n-am refuzat din motive să zicem etice, adică, vezi Doamne, nu lucrez cu Patriciu sau nu lucrez cu Vîntu pentru că... Nu! Au fost niște refuzuri care s-au bazat pe niște calcule profesionale, care țineau de: cu ce echipă pot să lucrez, cu ce oameni voi avea contact, care-i independența reală pe care ți-o pot garanta.
De la sport, la investigații. De ce această transformare?
În ultimii ani, Cătălin Tolontan s-a transformat într-un jurnalist de investigație, deși era cunoscut mai ales ca un om care scrie și se informează mult despre sport. Este cel care prin dezvăluirile sale a determinat „breaking news-uri” și apoi dosare grele. Amintim două dintre ele: gala Bute și scandalul Hexi Pharma.
Ce a determinat această transformare din jurnalistul sportiv în jurnalistul de investigație?
Cătălin Tolontan spune că nu are nici acum un răspuns complet, după atâți ani, la o întrebare pe care și-a pus-o și el adesea. Dar un prim răspuns ar fi că nu el și echipa sa au mers către investigații, ci subiectul investigațiilor a mers către sport: politicianul Monica Iacob Ridzi a devenit ministru al tineretului și sportului, Elena Udrea a organizat o gală de box. Un al doilea răspuns este cazul incendiului din clubul Colectiv, care a reprezentat „o linie roșie, o linie de hotar, o graniță care a despărțit concepția noastră despre viață și moarte de dinainte de 2015 și ceea ce înseamnă astăzi prețul vieții umane”.
Orice investigație pornește de la o știre și nu știi în momentul când ai acea știre că ea se va transforma în investigație, spune Cătălin Tolontan.
Sursele lui Cătălin Tolontan
Un jurnalist nu trebuie să-și dezvăluie niciodată sursele, subliniază Cătălin Tolontan, deși recunoaște că oamenii întâmpină de multe ori ceea ce vine pe „surse” cu suspiciune sau cu iroinie - și uneori pe bună dreptate.
„Hexi Pharma a pornit de la câteva surse. Am avut una inițial, care a produs documentele, și am stat multe luni până când am descoperit a doua sursă care să confirme ceva. Niște oameni care riscă - și aici nu discutăm întotdeauna de intenții pure: sunt oameni care riscă fie din invidie, fie din spaimă, fie că sunt indignați de ceea ce se întâmplă - dar indiferent care este motivul lor, legea le protejează, de fapt. Adică niciun judecător nu mă poate obliga pe mine sau pe orice jurnalist din această țară să divulg vreo sursă vreodată”, a declarat Cătălin Tolontan la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
„Cine crede că vine directorul SRI se înșală. Ar fi bine să vină, dar nu vine, n-a venit niciodată. Noi am încercat să provocăm în timpul scandalului Hexi Pharma o discuție cu cei din conducerea SRI (...) și n-au vrut să vorbească cu noi”, a precizat Cătălin Tolontan în legătură cu acuzele că investigațiile lor pornesc de la ceea se numește informații „servite”.
„Nu vin ei (ofițerii SRI), vin oameni simpli - șoferi, secretare, oameni care au necazuri simple și de la care pornesc de obicei marile cazuri. Rareori îți vin documente închegate, lucruri pe care să le verifici ușor”, a explicat jurnalistul.
Se întâmplă și gafe, cum a fost cazul cu radioactivitatea de la muzeu. Dar nu a fost vina surselor, a fost vina noastră de calcul pur și simplu, a subliniat Cătălin Tolontan.
Jurnalistul spune că nu s-a întâmplat niciodată ca el și și echipa sa să fi fost ținta unor intoxicări voite din partea surselor, iar pe durata dezvăluirilor legate de Hexi Pharma nimeni nu le-a cerut să se oprească și nici nu a încercat să le cumpere tăcerea.
Ce se mai întâmplă cu dosarul Hexi Pharma?
În ceea ce privește Hexi Pharma, „dosarul merge înainte în instanță și merge cu niște mărturii îngrozitoare, care povestesc nu despre marele complot, așa cum oamenii își imaginează, ci despre marea incompetență, combinată cu mare lăcomie și cu elemente de corupție. Marea incompetență pornită de la mica incompetență, de la oamenii care amestecă în niște butoaie fără să aibă neapărat un scop care să fie malign. De la oamenii care își înșală profesia, de exemplu în laboratorul pe care îl deținea tot Dan Condrea, oamenii povestesc: Da, eu vedeam că nu ies bine probele, dar nu era treaba mea, le dădeam mai departe”.
În momentul de față, este de părere Cătălin Tolontan, pe dezinfectanți nu ar mai putea apărea un nou caz Hexi Pharma, pentru că s-a schimbat legea, dar de pildă în ceea ce privește infecțiile nosocomiale, se raportează la fel. Noi nu știm câte infecții nosocomiale avem în spitale. Aflăm când explodează câte un caz gen Maternitatea Giulești, a subliniat jurnalistul.
Presa din România. Publicul urmărește mai degrabă confirmare decât informare
Nu cred că presa din România reușește să reflecte România în pluralitatea și nevoile și marginalitatea ei, spune Cătălin Tolontan, care nu a ezitat să facă unele reproșuri chiar Digi24, dar și cotidianului „Libertatea” din trustul pentru care lucrează și el.
Pe de altă parte, mare parte din energia presei române se duce către politicieni, care devin astfel niște vedete și e o realitate că presa este împărțită în acest moment în două tabere. Sunt politicieni care merg la televiziunile lor, unde-și lansează mesajele, iar a doua zi toată presa transcrie practic declarațiile politicianului respectiv. Asta unde a dus? La o deprofesionalizare a presei? Nu se mai pun întrebări? a fost întrebat Cătălin Tolontan. „Cred că a dus în primul rând la o sectarizare inclusiv a publicului”, spune Cătălin Tolontan. „Publicul urmărește mai degrabă pentru a fi confirmat decât pentru a fi informat, dar asta nu e vina publicului, este vina noastră, adică ne urmăresc mai ales partizani politici ai noștri”, consideră jurnalistul. „Oamenii se înșurubează emoțional în posturile în care cred și disprețuiesc inclusiv faptele pe care alte posturi le prezintă”, atrage atenția Cătălin Tolontan.
Cum reușim să unim aceste tabere? Tot prin fapte, crede Cătălin Tolontan, pentru că faptele sunt încăpățânate și n-au culoare politică. Infecțiile nosocomiale sunt aceleași indiferent cu cine au votat oamenii sau cu cine vor vota în anul viitor.
Facem o meserie ca oricare alta, nu trebuie să ne eroizăm, a menționat jurnalistul.
Cătălin Tolontan mărturisește că niciodată nu s-a gândit să-și schimbe meseria. „Din nefericire și din fericire, n-am o meserie exportabilă, nu pot scrie în altă limbă și nu știu să fac altceva. Bine, mă îndoiesc că mai știu să fac și asta, cu toată tehnologia și cu tot ce se întâmplă în jur. Dar ori de câte ori descoperi un caz interesant (...), în care descoperi nu adversitatea și lucrurile îngrozitoare, ci umanitatea din spatele lui, te simți extrem de energizat și de încărcat în profesia asta”, punctează Cătălin Tolontan.
Urmăriți emisiunea „În fața ta” de la Digi24 în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 13:30, la Digi24. Emisiunea este realizată de jurnaliștii Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
