Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a vorbit, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Digi24.ro, despre Grupul de Luptă al NATO care va fi desfășurat în România, despre agresivitatea crescândă a Rusiei și despre „Cea mai bună decizie luată vreodată de România” - aderarea la NATO.
Mircea Geoană: Un număr semnificativ de agenți secreți ai FSB sunt infiltrați în Ucraina, încercând să provoace destabilizare
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a vorbit, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Digi24.ro, despre Grupul de Luptă al NATO care va fi desfășurat în România, despre agresivitatea crescândă a Rusiei și despre „Cea mai bună decizie luată vreodată de România” - aderarea la NATO
00:00
00:00
Reporter: Interviurile digi24.ro, doamnelor, domnilor, bună ziua și bine v-am regăsit. Astăzi ne aflăm în discuție despre ce se întâmplă la granițele României, într-o situație fără precedent la granița ruso-ucraineană. Încercăm să ne dăm seama ce se întâmplă acolo alături de invitatul nostru de astăzi, Domnul Mircea Geoană, Secretar General Adjunct NATO. Mulțumesc tare mult pentru prezență, Domnule Geoană, vedem ce se întâmplă chiar în aceste momente, vedem bombardamente în Donbas, mortierele au deschis focul către zone, inclusiv civile, am văzut o grădiniță afectată și case distruse de bombele separatiștilor din Donbas, cum vedeți Dumnevoastră această situație și ce însemană pentru dumnevoastră și, bineînțeles, pentru NATO.
Mircea Geoană: Am încheiat cele două zile de reuniune ale miniștrilor apărării din NATO, în urmă cu câteva minute și în cursul dimineții l-am avut ca invitat și pe ministrul apărării din Ucraina și pe cel din Georgia și, evident că am fost informat despre aceste acțiuni care sunt foarte preocupante. Este evident că Federația Rusă încearcă să obțină din partea Ucrainei o ripostă pentru a crea un pretext pentru acțiuni militare împotriva Ucrainei. Situația pe linia de demarcație din Donbas rămâne preocupantă în acest moment sunt 150.000 de militari ruși masați pe cele trei laturi ale Ucrainei, la sud, la est și în nord și, din păcate, ceea ce președintele Putin a spus public de foarte multe ori și alături de Cancelarul Scholtz, că ar urma o dezescaladare, acest lucru pe teren nu se constată, dimpotrivă, vedem un nivel de pregătire și de presiune al Federației Ruse care crește.
Reporter: Deci, din aceste momente, pornind de la datele din teren, presupun că primiți și dumneavoastră analize de la serviciile de intelligence din toate țările NATO, înțelegem că se încearcă crearea unui pretext pentru invazie.
Mircea Geoană: În primul rând, noi continuăm să acordăm întreaga noastră atenție și susținere politică pentru calea diplomatică. Încă mai este timp pentru diplomație, există, sper eu, luciditate și raționalitate în a vedea că o nouă incursiune militară împotriva unui stat independent, a doua, în termen de câțiva ani, împotriva Ucrainei va conduce la consecințe foarte severe la adresa Federației Ruse, politice, economice, de statut internațional și sperăm că această logică a dialogului să aibă ecou la Moscova și invităm încă o dată și pe această cale și Secretarul General și liderii americani, reinvităm Federația Rusă să continue dialogul, în plan bilateral cu SUA și cu NATO și cu OSCE.
„Vedem această mobilizare, vedem și riscul de a activa și alte instrumente, la limita intervenției militare”
În același timp, cum spuneam, situația de pe teren nu este încurajatoare, vedem această mobilizare, vedem și riscul de a activa și alte instrumente, la limita intervenției militare, o masivă campanie de dezinformare și intoxicare la nivelul populației Ucrainei, atacuri cibernetice, acțiuni provocatoare, ca cele pe care le-am menționat la linia de frontieră, un număr semnificativ de agenți secreți ai FSB sunt infiltrați în Ucraina, încercând să provoace, foarte probabil, destabilizare și să creeze elemente suplimentare la adresa securității Ucrainei. Deci, de la atacuri hibride, la atacuri sub drapel fals, de la atacuri împotriva sistemului și regimului democratic de la Kiev, până la intervenție militară, tot spectrul de opțiuni pe care Federația Rusă le are, nu poate fi exclus și suntem, în continuare, foarte vigilenți, inclusiv întărind flancul estic al NATO.
Reporter: Deci nu este cazul să dăm crezare imaginilor pe care le-a dat publicității presa din Rusia cu armata rusă care, teoretic, se retrage de la granițele Ucrainei, din ce-mi spuneți dvs și întrebarea este care sunt următorii pași, pentru că pare că numai despre dezescaladare nu vorbim acum.
„Din păcate, dezescaladarea nu se produce”
Mircea Geoană: Din păcate, dezescaladarea nu se produce, asta nu înseamnă că nu ar trebui să se producă și că nu încercăm să descurajăm Federația Rusă să apeleze din nou la instrumente militare împotriva unui stat independent din Europa. Repet, timpul pentru diplomație este încă activ, este poate o perioadă decisivă și noi de la NATO facem un nou apel către Federația Rusă să revină în consiliul NATO-Rusia, partea americană chiar în aceste clipe și ore reconfirmă invitația pentru continuarea dialogului în format SUA-Rusia. Președinția Poloneză a OSCE este pregătită să mențină dialogul pe partea de măsuri de descurajare și identificarea de soluții diplomatice. Deci să dăm diplomației șansa pe care o merită și pe care o dorim cu toții, dar în acelaș timp să nu uităm că Federația Rusă face opusul la ceea ce declară, în loc să dezescaladeze, continuă să depună presiune sporită pe toate granițele Ucrainei.
Reporter: Siguranța este cea care ne preocupă pe toți acum și am văzut o veste extraordinar de bună, venită către România de această dată, au aprobat miniștrii aprobării din NATO, ieri, înființarea Grupului de Luptă în România. Ce înseamnă pentru România acest lucru și când am putea vedea implementat grupul respectiv în România.
Mircea Geoană: Aș vrea să aduc un nivel de preciziune suplimentară. Miniștrii apărării au adoptat ieri și este un lucru pe care îl facem în mod natural, prudent și neescalatoriu, să întărim prezența militară pe flancul estic. Miniștrii apărării au analizat opțiunea de înființare de noi grupuri de luptă în Europa de Sud-Est și în Europa Centrală, Europa de Sud-Est include, bineînțeles, Marea Neagră și România. Liderii noștri militari au fost însărcinați, cum este procedura standard la NATO, să dea un aviz tehnic-militar cu privire la această opțiune, așteptăm ca acest aviz să dureze relativ puțin, iar după aceea, avizul militar va reveni pe masa NATO, vom lua decizia și, din acest moment, constituirea acestor grupuri de luptă va deveni o realitate, anticipăm o perioadă relativ comprimată, până când Grupul de luptă din România, găzduit de România, condus de Franța, anticipăm că și alți aliați vor fi interesați să participe la această formațiune, care asigură pentru România înarmare și descurajare, repet, este neprovocatoare, este neescalatoare, este o reacție firească a faptului că Federația Rusă a modificat echilibrul strategic în regiune și reprezintă o amenințare pentru Ucraina, nu pentru NATO în mod direct, dar, evident, trebuie să luăm măsuri vigilente, prudente și este ceea ce miniștrii apărării au făcut.
Reporter: Putem anticipa un orizont de timp, domnule Geoană?
Mircea Geoană: Nu vreau să speculez, dar ne putem uita la situația similară din 2016, când cele patru grupuri de luptă similare din Regiunea Baltică și din Polonia au fost înființate și anticipez că și în situația actuală va necesita accelerarea procedurii, repet că este procedura standard, corectă din punct de vedere al deciziei politice, al analizei militare, deciziei politice finale și implementare de către militarii noștri și vreau să salut și eu, în paralel cu decizia de înființa aceste grupuri de luptă, modul impecabil în care aliații își exprimă solidaritatea.
Ați observat SUA trimit oameni suplimentari în România și în Polonia, SUA și-au suplimentat prezența și în forța de reacție rapidă a NATO, avem în clipa de față, mobilizați pe zonă maritimă, vom continua patrularea în Marea Neagră, vom continua poliția aeriană, pe lângă Germania și Italia, Mare Britanie va participa cu avioane militare la poliția aeriană în România, aliații Spanioli și Italieni fac același lucru în Bulgaria și ca să vă dau un exemplu puțin mai îndepărtat de geografia noastră, Portugalia patrulează spațiul aerian al Islandei, ceea ce vrem să vă spunem este că avem un miliard de cetățeni în NATO și niciun centrimetru de teritoriu aliat nu este sub pericol, pentru că suntem NATO și luăm măsurile de dialog cu Rusia, care trebuie continuate, dar și măsuri de prudență, de apărare pentru noi toți. Vă mai spun un lucru, pentru că știu că toată lumea este preocupată de situația foarte tensionată pe care o avem, dar dacă ne uităm puțin la motivele din spatele acestei acțiuni ultra agresive a Federației Ruse la adresa unui stat independent din Europa și chiar dacă nu este la aceeași intensitate și împotriva Georgiei este o presiune permanentă.
Principala preocupare pentru Federația Rusă este riscul unei Ucraine democratice și ancorate în Occident
Am avut miniștrii apărării din cele două țări la reuniunea noastră, cred că principala problemă nu este faptul că NATO ar fi o amenințare la adresa Federației Ruse, nu suntem alianță defensivă, țările care au aderat la NATO au aderat din propria lor voință, România, Polonia au vrut acolo și ne-am luptat să fim acceptați acolo, cu atât mai puțin NATO are intenția de a folosi parteneriatul cu Ucraina ca fiind ceva ofensiv și agresiv la adresa Federației Ruse. Principala preocupare pentru Federația Rusă este riscul unei Ucraine democratice și ancorate în Occident, prospere, mândre, suverane și bănuiesc dacă întrebi tinerii din Ucraina, în acest moment, spun, în proporție de 65%, că vor către Occident, către Europa, către NATO, dar cred că atunci când ai ca tânăr european, român, ucrainean, polonez, german de ales între a trăi în democrație și libertate și să poți să faci ceea ce crezi și să fii liber să crezi în ceea ce-ți propui, sistemul autoritar, închis, fără opoziție și fără libertăți, pe care-l propune Federația Rusă, cred că opțiunea este foarte clară, cred că asta este principala preocupare a Federației Ruse, nu acest narativ fals că NATO ar fi amenințător sau că ar avea intenții beligerante.
Reporter: Domnule Geoană, vedem acum cât de important este să-ți alegi tabăra corectă, și vă mai rețin cu o ultima întrebare legată de Grupul de Luptă din România, înțeleg că este o certitudine, din capul locului, știm câți militari vor veni în cadrul Grupului de Luptă și unde va fi amplasată ca bază militară, în România?
Mircea Geoană: Încă o dată, avem un precedent care funcționează, am vizitat Grupul de Luptă din Lituania, în urmă cu câteva zile, la a cincea aniversare a acestuia, în cele patru grupuri de luptă din spațiul baltic și din Polonia avem circa cinci mii de militari NATO cu o componență de 20 de state aliate, deci foarte, foarte multinațional și nu atât dimensiunea contează, ci faptul că în clipa în care participă mai mulți aliați în astfel de grupuri de luptă, acesta este, în sine, un mesaj că articolul cinci funcționează și muschetarii sunt aici să fie unul pentru toți și toți pentru unul și semnalul politic și semnalul strategic este la fel de important ca cel pur militar.
În rest, avem planuri militare care sunt active, avem o strategie de apărare care cuprinde tot ce înseamnă măsuri de întărire, măsuri de a ne proteja aliații de orice zonă geografică și în orice domeniu unde ar putea fi, eventual contestați, dar grupurile de luptă sunt un semnal, în principal, politico-strategic și mă bucur că România, țara la care țin și pentru care m-am zbătut să o aducem în NATO și bine a fost că am luat acea decizie, cu toții. Astăzi se dovedește că a fost, probabil, cea mai înțeleaptă și cea mai temeinică decizie pentru securitatea națională în istoria întregii națiuni române.
Reporter: Prietenii de nădejde se văd în momente dificile și pare că avem certitudinea că NATO ne este un prieten de nădejde. Mircea Geoană, Secretar General Adjunct NATO, mulțumesc tare mult pentru discuție și detaliile oferite.
