Exclusiv Mircea Geoană, la Interviurile Digi24.ro: Rusia e într-o situație în care nu poate să-și atingă obiectivele nici măcar în est sau sud

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a declarat la Interviurile Digi24.ro că Rusia se află într-o situație în care nu își poate atinge obiectivele militare în estul și sudul Ucrainei. „Este o pierdere de suflu a ofensivei rusești, în anumite zone trupele rusești încep să sape tranșee pe linii defensive, ceea ce arată începutul unei alte etape a războiului”, a spus Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a vorbit pe larg despre siutația din Ucraina, despre aderarea la NATO a Suediei și Finalndei și opoziția Turciei, precum și despre preocupările Alianței cu privire la Federația Rusă.

Rusia folosește cele mai mari avioane din lume pentru a-și retrage tehnica militară din Siria

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Principalele declarații:

• Despre aderarea Suediei și Finlandei: Este o decizie istorică, după 200 de ani de neutralitate și fără război. Este o continuare a consecințelor total opuse a intențiilor inițiale ale domnului Putin. Noi avem deja o relație extrem de apropiată. Sunt cei mai apropiați și intimi parteneri ai NATO. NATO nu a făcut niciun fel de propagandă ca cele două țări să vină spre noi. Au făcut o analiză, și-au dat probabil seama că Rusia e un jucător agresiv și imprevizibil și astfel au decis că pentru securitatea lor e mai bine în NATO.
• Finlanda și Suedia sunt modele de țări neutre. Ei cred cu tărie de rolul acesta al lor de a juca între blocuri, între actorii statali. Și cea mai interesantă modificare nu e a leadershipului politic ci a opiniei publice.
• Drumul spre aderare: Turcia e un aliat foarte important în NATO și atunci când orice aliat, mare sau mic, are o problemă care îi afectează interesele sale naționale, este foarte important să o pună pe masă și să o discutăm ca între prieteni și colegi. Am avut o cină de lucru pe care am prezidat-o și s-a spus foarte direct referitor la preocupările pe care Turcia le are, referitor la PKK, la exporturile de armament, chestiuni care sunt deja în spațiul public. Noi suntem încrezători că vom putea găsi o soluție ca și Turica să fie de acord. Nu este nicio criză în NATO.
• Dialogul între cele două părți a început. Există un început de conversație diplomatică. Secretarul General și-a oferit bunele servicii și e extrem de respectat de ambele părți. Avem toată încrederea că printr-un dialog și o negociere vom avea relativ repede cei doi aliați în rândurile noastre.
• Trebuie să ne uităm și la profilul și tradiția diplomatică a celor două țări. Finlanda și Suedia au avut relații constructive cu Federația Rusă. Am apreciat foarte mult că președintele Finlandei a avut o discuție cu președintele Putin, discuție despre care ne-a informat. Vă dați seama că Putin nu era fericit cu această decizie, dar i-a spus că atâta timp cât nu vor intra într-o logică de escaladare, nici Federația Rusă nu va avea o problemă.
• Este evident o decizie istorică, ne întărește flancul nord-estic, dar nu vedem elemente de risc la adresa Federației Ruse. Probabil Rusia își va întări prezența în acea zonă, dar nu anticipăm și nu avem indicii cu privire la agresiuni din partea Federației Ruse, cu excepția măsurilor economice, sau atacuri cibernetice pentru care suntem pregătiți.
• Retorica propagandei rusești este o retorică nesăbuită și periculoasă. Nu este niciun fel de indiciu că Rusia are vreo intenție să folosească arsenalul nuclear. Dar simpla folosire în comunicare strategică este un lucru periculos și condamnabil. E o dorință de a arăta că Federația Rusă rămâne o putere militară considerabilă în condițiile în care puterea militară a Rusiei suferă pentru că au avut o campanie care este într-un eșec consistent. Este mai degrabă o chestiune de retorică.
• Rusia este într-o situație în care nu pot să își atingă obiectivele nici măcar în est sau în sud.
• Amenințarea nucleară. Este un discurs cu dublă destinație: pentru publicul intern, care este un public captiv, ținută într-un vacum informațional. Rusia nu câștigă nimic folosind acest tip de elemente. 
• Au vrut mai puțin NATO, au mai mult NATO, au vrut uși închise, acum ușile sunt larg deschise pentru alți doi parteneri. Este una dintre cele mai usturătoare greșeli de calcul strategic din ultimele decenii la nivelul Federației Ruse.
• Secretarul General al NATO este respectat de Erdogan și sperăm ca vizita sa și medierea pe care noi o oferim să ducă la bune rezultate.
• Dificultatea pe care Turcia o consideră importantă este că există în Siria și Irak formațiuni pe care le consideră ca fiind de fapt extensii ale PKK, în timp ce alte țări le consideră ca fiind parte în lupta împotriva Daesh în Siria. Respectăm preocupările Turicei, dar suntem convinși că și dânșii pot să înțeleagă preocupările de securitatea ale Suediei și Finlandei.
• În politică și democrației există și voci care exprimă păreri diferite, nu e nimic condamnabil. Credem că și Croația, ca și ceilalți aliați vor susține aderarea.
• Ungaria ar putea bloca aderarea? Ungaria a spus direct că va susține aderarea celor două state. Că la nivel de UE apar probleme pe consensul pe sancțiunile economice, nu e treaba mea.
• Ușa NATO este deschisă. Este un drept internațional consființit. Este o politică de succes pentru NATO. E o politică pe care o vom reconfirma la Madrid. Cât de repede aderă un stat sau altul, este o altă discuție.
• Războiul din Ucraina. Există o discrepanță între nivelul de ambiție politică pe care Kremlinul îl manifestă în continuare: revenirea Ucrainei în sfera de influență. Acesta a fost obiectivul războiului. A eșuat lamentabil pe terenul de luptă. Această diferență crescândă între nivelul de ambiție și realitățile din teren este o preocupare. Pentru că apare frustrare, apar decizii ad-hoc, și mai apare ceva ce se întâmplă în regimurile autoritare, frica de a spune șefului despre realitățile din teren.
• Ce vedem în acest moment este o pierdere de suflu a ofensivei rusești, în anumite zone trupele rusești încep să sape tranșee pe linii defensive, ceea ce arată începutul unei alte etape a războiului. Încep să atace infrastructuri economice și civile. Partea ucraineană a început să aibă elemente de contraofensivă în anumite zone, au primit echipamente necesare. Observăm că au început să primească artilerie de ultimă generație cu rază mai lungă.
• Astăzi, pentru ambițiile militare declarate este clar că trupele sunt insuficiente. Pentru un asalt ai nevoie de un raport de 3 la 1 și acum pare ca deja lucrurile încep să se echilibreze. În acest moment nu există capacități militare de a reveni la planul inițial. Încearcă să fixeze acele câștiguri, să invoce referendumuri pentru a crea o nouă realitate politică.
• Sunt foarte mulți cetățeni ucraineni deportați către Rusia. Știm că sunt duși în zone foarte îndepărtate de tristă amintire. Este clar o intenție de a schimba demografia. 
• Ceea ce vedem de la ucraineni, și îi susținem, este dorința lor de a-și recupera aceste teritorii cucerite. 
• S-au lovit de o nucă tare. Ucraina este o nucă tare, occidentul este o nucă și mai tare. 
• Este cred și o frustrare la adresa propriei organizări militare. Au pierdut sute de ofițeri și există multă contestare la nivelul deciziei. Există și o frustrare legat de eroismul ucrainenilor. Frustrarea aceasta este în mai multe direcții și e un semn că planul inițial este departe de a fi realizat.
• Arma cu laser a rușilor. Există evident o generație de arme moderne pe care le-au dezvoltat. Ele nu sunt atât de performante așa cum nu sunt atât de precise. Încearcă să folosească propagandistic. Aceste armamente nu schimbă realitatea din teren. Au făcut multă reclamă. Tancul indistructibil sare în aer la fel.
• Nu avem niciun fel de indiciu că Rusia ar avea intenția și capabilitatea să încearce o escaladare cu NATO și noi încercăm să evităm escaladarea.
• Și Rusia știe că Occidentul și NATO au echipamente superperformante și au un anumit grad de reținere. 
• În clipa de față Rusia are o dificultate cu privire la numărul și capacitatea a ceea ce folosesc pentru a lovi în Ucraina. Folosesc muniție mult mai puțin precisă și produc pagube mai mari. E un element de risc în plus mai ales pentru populația civilă. 
• Să fim atenți să nu cădem nici în partea cealaltă, în care să spunem că armata rusă și capabilitățile sunt nesemnificative. E o mare diferență.
• Mai e Odesa o țintă? E foarte posibil să fi rămas, dar militar nu au cu ce. Apărarea antiaeriană și costieră a Ucrainei e redutabilă. Dar reușesc  e să blocheze portul Odesa și e o problemă semnificativă pentru economia Ucrainei, pentru economia lumii. Blocada la Marea Neagră este un element strategic și economic preocupant.
• Cucerirea Azovstal. Este un moment delicat și sperăm ca încercarea de a găsi o formulă de schimb de prizonieri să ducă la eliberarea unora dintre ei. În psihologia maselor și în psihologia poporului ucrainean, sacrificiul și eroismul lor mobilizează. Acei oameni care s-au luptat cu atâta bravură sunt de fapt eroi. Sacrificiul poate să devină un simbol național. Ucraina va ieși întărită chiar dacă suferă.
• Există riscul implicării Belarus? Trupele rusești din Belarus au plecat. A existat o presiune din partea Rusiei să se implice, se pare că au rezistat. Acum e și defazat, una era Kievul, alta e Donbas. 
• Obiectivele de război ale Ucrainei și negocieri de pace. Președintele Zelenski și conducerea sunt cei care trebuie să decidă ce definiție a victoriei își propun. Vom ajuta Ucraina, Ucraina poate câștiga acest război, dar momentul și condițiile în care intră în negocieri cu Federația Rusă este decizia lor.
• Republica Moldova. Forțele rusești și chiar și forțele transnistrene nu au nivelul de pregătire pentru a pune în pericol Republica Moldova, dar provocări vor mai fi. 
• Când se termină războiul? Avem indicii cu privire la un conflict prelungit, avem indicii cu privire la posibilitatea să existe o scurtare a conflictului pentru a găsi o soluție politică. Dar, militar, cele două forțe sunt acolo pentru a se confrunta pe un termen mai lung.