Video Exclusiv Mircea Fechet, Ministrul Mediului, la Interviurile Digi24.ro: Sudul României se transformă în Sahara. Pierdem suprafețe arabile întinse

Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a declarat la Interviurile Digi24.ro că sudul României riscă să devină un deșert dacă nu vor fi luate măsuri, precum împăduririle. Acesta a vorbit despre fenomenul ireversibil al schimbărilor climatice și despre soluțiile autorităților dar și despre adaptarea populației. De asemenea, ministrul a vorbit și despre furtul de lemn din pădurile României. Fechet spune că statul va achiziționa imagini satelitare pentru a putea monitoriza fondul forestier. Totodată, în păduri vor fi montate camere video, iar fondurile forestiere vor putea angaja paznici, potrivit noului Cod Silvic. Ministrul a mai vorbit la Interviurile Digi24.ro și despre cei 220 de urși care vor fi împușcați.

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Principalele declarații: 

• Strategia privind adaptarea la schimbările climatice: Dincolo de adoptarea acestei strategii, am avut și în trecut o astfel de strategie, probabil că se întâmplă ceea ce ar fi trebuit să se întâmple de foarte mult timp. Discutăm despre schimbări climatice pentru că ne confruntăm cu fenomene cu care nu ne-am confruntat în ultimele sute de ani. Nu trece o săptămână să nu primesc un telefon de la ANM și să îmi spună că avem un nou record de temperatură. Ministerul, în colaborare cu alte instituții, trebuie să înțelegem ce cantitate de gaze cu efect de seră punem în atmosferă și ce cantitate scoatem. Lucrurile se pot calcula matematic. Un lucru este cert, domeniul energiei, transportului și agriculturii sunt cele trei domenii principale care generează acesta problemă și metoda cea mai simplă prin care te adaptezi este folosind vegetația. Vrem să ne păstrăm pădurile și ne propunem să extindem suprafețele împădurite. Discutăm despre acele investiții prin PNRR prin care ne propunem să extindem suprafețele împădurite.
• Cum combatem schimbările climatice? În acest an, prin programul Casa Verde, am reușit să finanțăm panouri în valoare de 1,75 miliarde de lei, ceea ce va presupune o putere instalată de aproape 1 gigawat. Un reactor de la Cernavodă are mai puțin decât am reușit noi să punem pe casele românilor. Acesta e un program care va continua. Ne dorim să avem astfel de surse de energie verde pe cât mai multe case. Încercă să deblocăm anumite proiecte importante de energie regenerabilă, discută de energia hidro. Astfel vom avea mai puține emisii.
• Scandalul Casa Verde și scurgerea de date. M-a îngrijorat și pe mine. Am rugat directorul corpului de control să îmi prezinte concluziile săptămâna viitoare să luăm măsurile necesare. 
• Credeți că angajații AFM fac trafic cu acele date? Eu sper că acest lucru nu s-a întâmplat. Ar fi de o gravitate extremă. Vreau să cred că așa ceva nu s-a întâmplat. Mi s-a spus că au fost societăți care au copiat platforma AFM și care au pus la dispoziția utilizatorului niște platforme pe care să se „antreneze”. Mi-au spus-o oameni care au folosit o astfel de platformă. Dacă baza de date a AFM a fost luată de acolo, ca orice altă oeprațiune electronică nu are cum să nu lase urme. Vinovații vor fi trași la răspundere.
• România se transformă în Sahara. Mă refer la sudul României, la anumite județe. Județul Olt este cel mai afectat. Avem o problemă nu doar cu acest fenomen care și arată foarte rău. Am fost la fața locului și am văzut cum terenuri agricole se tranformă într-un deșert. Terenul devine neproductiv, iar în lipsa unor măsuri concrete, acest fenomen tinde să se extinde. În fiecare zi, statul român pierde suprafețe întinse arabile. Ceea ce este imporant este că în ultimii 20 de ani fenomenul de secetă a devenit mai intes cu 29%. Dacă acum foarte mulți ani avem 1-2 ani secetoși în 10 ani, în ultimii ani putem să avem și 6-7 ani de secetă din 10. Putem compensa prin împăduriri.
• Dacă ne uităm la traiectoria pe care azi o avem, putem să observăm că frecvența și intesitatea fenomenelor meteo extreme este una care crește de la an la an. Nu există niciun motiv care să ne facă să credem că la un moment se va termina cu schimbările climatice sau că se vor opri la granița României.  Populația va trebui la rândul ei să se adapteze. Aici mă refer nu doar la măsurile care țin de obiceiurile fiecăruia. Populația trebuie să fie pregătită și mă refer și la modalitatea în care populația este anunțată de fenomene meteo extreme. Ro-Alert funcționează destul de bine. Targetarea trebuie însă îmbunătățită în viitor pentru cei care primesc mesaje Ro-Alert.
• Din datele ANM, există această tendință de încălzire, de intensificare a fenomenelor meteo extreme care afectează România.
• Clima din România în următorii 20 de ani va fi asemănătoare cu clima din Grecia. Vom avea perioade lungi de caniculă. Se spune că inclusiv fructele cu care am crescut ar putea parte din ele să se împuțineze. Există posibilitatea cultivării unor noi tipuri de plante. Agricultura României se va adapta. Clima deja s-a schimbat foarte mult. Nici nu mai trebuie să întrebăm bătrânii. Îmi spuneau specialiștii de la Apele Române că la viitura de la Gura Honț, un astfel de debit se poate produce doar odată la 200 de ani.
• Nu mai avem patru anotimpuri. Cred că toată lumea simte că nu prea mai există primăvară și toamnă. 
• Sudul României se deșertifică și dacă nu intervenim prin împăduriri se transforme într-un mic deșert Sahara. Eu sper că nu vom ajunge acolo.
• Codul Silvic. Noutățile se referă la tăierile la ras. O să extindem protecția la aproape jumătate din cele 7 milioane de hectare. O altă măsură foarte importantă se referă la descurajarea furtului de masă lemnoasă. Astăzi, un transport de lemn furat, dacă se constantă la măsurătoare că e mai puțin de 10 metri cubi de lemn e amendă ca și cum nu ar fi purtat centură de siguranță. După modificare, dacă cineva umblă cu 3 metri cubi în acte și ești prins cu 4 metri (mai mult de 20%) e faptă penală și se confiscă mașina. Am introdus ca paza pădurii să poată fi asigurată și de alte entități. Pădurea ar trebui să fie păzită de oameni care cu asta să se ocupe. Vor fi jandarmi sau firme de pază. Contractele pot fi atribuite de fiecare ocol silvic în parte. Eu cred că din această toamnă putem să avem un nou Cod Silvic. Din toamnă putem să avem pază la păduri. 
• Am creat cadrul legal pentru a folosi banii din PNRR pentru alte lucruri inovative pentru prevenirea furtului de masă lemnoasă. Cele mai importante sunt imaginile satelitare. Există rețele de sateliți civili care pot să asigure o rezoluție suficientă cât să identifice o tăiere la ras. Folosind imagini satelitare, folosind o rețea de camere video pe care le vom instala în fondul forestier, discutăm de 350 de camere video pentru început. În creierii munților nu strică să ai o cameră video. Există o analiză de risc și niște puncte pe care le-am identificat pe traseul unor drumuri forestiere. Pe acolo iese lemnul furat. Le putem extinde în viitor. Sperăm ca acele camere să identifice numerele de înmatriculare. În măsura în care vom digitaliza interpretarea acestor date și folosirea inteligenței artificiale să interpretăm în timp real numărul de înmatriculare și interogarea în timp real al SUMAL pentru a vedea ce aviz există pentru acel transport, probabil că putem într-un interval de minute să identificăm și să fim la fața locului.
• Tocmai ce s-au primit în minister șase oferte pentru imagini satelitare. În câteva săptămâni vom desemna câștigătorul. Sunt lucruri foarte avansate, care mai devreme sau mai târziu vor fi puse în aplicare.
• Împușcarea celor 220 de urși, cotă stabilită prin ordin de ministru. De la momentul la care ordinul va fi publicat în MO, dacă va fi publicat, și până la epuizarea numărului dar nu mai târziu de sfârșitul anului. Astăzi, în România, există o problemă reală cu urșii. Există pentru prima dată un studiu care nu e făcut din birouri, un studiu făcut de Universitatea Transilvania, care ne spune și cifra. Astăzi avem în România aproximativ 8.000 de urși. E o cifră estimativă. Așa funcționează. Pentru a asigura condiții optime de protejare a speciei de urs și pentru a limita conflictele dintre om și urs. Studiul mai spune că o cifră optimă referitoare la cât pot să acomodeze habitatele este de 7.500 maxim. 
• La Academia Română a fost analizat studiul și a concluzionat că cifra de 500 nu e suficient justificată, motiv pentru care a redus-o de la 500 la 220 de urși. 
• Deși au fost trimise scrisori tuturor țărilor care au habitate suficient de potrivite, nu vor urși. Italia nu doar că nu a răspuns pozitiv la acea corespondență, dar Italia se pregătește să trimită în România singurul urs problemă, acel urs care a ucis un om în urmă cu câteva săptămâni. În Italia sunt 30 de urși. Ursul problemă se pregătește să vină în România. În măsura în care această decizie ține și de min. mediului eu cred că România nu ar trebui să primească și alți urși.
• Sper să pun pe masa Consiliului European și această probelmă a urșilor. 
• Ursul comportă anumite probleme pe care le poate genera. Sunt convins că fiecare stat membru se gândește înainte de toate la siguranța populației. E o temă falsă tema hrănirii ursului în pădure. 
• Am avut o singură pretenție în legătură cu ordinul respectiv: aplicarea ordinului ar trebui să o facem folosind angajații fondurilor cinegetice.
• Vânătorii profesioniști, că sunt din orice țară, nu vor putea să vină în România să arunce pe masă 10.000-20.000 de euro și să meargă în munți să împuște un exemplar. Vor fi împușcați de angajații fondurilor cinegetice.