Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat, într-un interviu pentru Digi24.ro, în contextul semnării acordurilor de colaborare pentru securitate energetică între guvernele Republicii Moldova și României, că „gazul a devenit un instrument de presiune politică nu doar în raport cu Republica Moldova, ci cu toată Europa”. Moldova s-a confruntat în ultimele luni cu o criză a gazelor din cauza companiei Gazprom, care a solicitat autorităților de la Chișinău să achite datorii istorice pentru contractul de livrare. Pentru iarna viitoare, susține Igor Grosu, guvernul de la Chișinău trebuie să colaboreze cu cel de la București pentru a se asigura că situația nu se va repeta.
Alexandru Rotaru: Regiunea transnistreană – știu că o bună parte din electricitatea pe care o consumă Chișinăul este importată de la o fabrică din regiunea secesionistă.
Igor Grosu: Cuciurgani
Alexandru Rotaru: De la Cuciurgani, da. Face Republica Moldova demersuri pentru a pune piciorul în prag față de conducerea de la Tiraspol?
Igor Grosu: Ceea ce facem noi este să sporim securitatea energetică și chiar cu o săptămână în urmă am modificat legislația care stabilește că țara trebuie să aibă cel puțin doi furnizori. La moment noi avem un singur furnizor.
Alexandru Rotaru: Cine va fi al doilea?
Igor Grosu: Păi cred că o să fie licitat. Asta diminuează dependența de un singur furnizor. Doi: interconexiunea cu România este foarte importantă.
Alexandru Rotaru: Există un gazoduct, de ce nu este folosit?
Igor Grosu: O clipă, despre interconexiunea pe electricitate Isaccea-Vulcănești- Chișinău. Este deja aprobat proiectul, într-un orizont de maximum trei ani noi trebuie să avem această linie de înaltă tensiune până la Chișinău.
Gazoductul Iași – Chișinău, că de ce nu l-am folosit? Ba da, eu pot să spun că l-am folosit. În special în octombrie când am avut primul șoc din partea Gazpromului și atunci noi am putut prelua volume tehnice din gazoductul Iași-Chișinău, de la partenerii români și din Ucraina. Deci el este funcțional și poate fi folosit în orice moment când achiziționăm
Alexandru Rotaru: Dar exploatarea sa pe scară largă e luată în calcul?
Igor Grosu: Da, evident. Asta este o investiție foarte importantă, înțeleg că astăzi doamna prim-ministră a făcut un anunț important legat de acordurile pe care le-a finisat, partea moldavă în raport cu comapnia care gestionează acest gazoduct. Este o investiție strategică, dar vă spun: electricitate, gaze, interconexiuni, ăsta este viitorul și asta este tema pe care trebuie să o facem. Și trebuie să – deja suntem condamnați, cel puțin pentru iarna viitoare – să lucrăm în echipă pentru a...
Alexandru Rotaru: În echipă cu cine?
Igor Grosu: Cu România. Pentru a identifica surse alternative, pentru a face rezerve, pentru a le depozita, noi bunăoară...
Alexandru Rotaru: Știu, România și-a întins mâna pentru a depozita în depozitele sale.
Igor Grosu: În România, în Ucraina, bineînțeles, o să analizăm și o să discutăm împreună. Trebuie să le facem foarte repede.
„Integrarea europeană este obiectivul nostru”
Alexandru Rotaru: Bun. Libertatea energetică este un subiect extrem de sensibil la adresa Rep. Moldova. Întrebare care cumva planează în aer și pe care au atins-o unii experți de la Chișinău din ce am văzut. Este Rep. Moldova supusă unui proces de șantaj din partea Rusiei cu mâna pe robinetul de gaze?
Igor Grosu: Eu pot să vă spun foarte clar că gazul a încetat a fi doar un produs comercial. Și gazul a devenit deja un instrument de presiune politică nu doar în raport cu Rep. Modova, cu toată Europa. Lucrul ăsta deja toată lumea îl înțelege.
Alexandru Rotaru: Deranjează Moscova ideile pro-europene de la Chișinău?
Igor Grosu: Și schimbarea de atitudine a Gazpromului care nu este o companie de capul ei.
Alexandru Rotaru: Din capul locului, e înțeles.
Igor Grosu: Exact. S-a schimbat odată cu noua guvernare de la Chișinău. După ce în iunie, iulie, anul trecut, Partidul Acțiune și Solidaritate au obținut un scor fără precedent, 63 de locuri în Parlament, atitudinea s-a schimbat. Și dacă altădată...
Alexandru Rotaru: Deci este un instrument de șantaj?
Igor Grosu: Evident. Lucru ăsta și ei îl știu și ei știu că noi îl știm.
Alexandru Rotaru: Pe surse de la Chișinău cum că Rep. Moldova ar putea beneficia de un tarif preferențial la gaze dacă s-ar renunța la unele idei geopolitice, să le numim. Aveți cunoștință de aceste lucruri, sunt adevărate aceste lucruri? Este presată Rep. Moldova să renunțe la proiectul pro-european?
Igor Grosu: Noi am spus de fiecare dată că integrarea europeană este obiectivul nostru. Și am rugat de fiecare dată să fie apreciată consecvența noastră. Mai mult decât atât, nu este decât vectorul pe care clasa politică de la Chișinău – sau majoritatea parlamentară – l-a ales. L-au ales cetățenii și nu la o diferență de câteva sutimi sau zecimi de voturi.
Alexandru Rotaru: Există o majoritate pro-europeană.
Igor Grosu: O majoritatea foarte clară și însăși oponenții noștri au recunoscut că noi am învins într-o luptă onorabilă, chiar dacă în condiții inegale, în comparație cu resursele pe care le aveau ei, financiare, mediatice, administrative și așa mai departe. Evident că asta deranjează, dar noi am spus ăsta e obiectivul nostru de integrare europeană. Valoric, spiritual, istoric, economic, educațional, cum vreți, noi suntem conectați la spațiul european, la comunitatea de limbă, cultură, istorie cu România. Asta este predestinat. Aici nu se discută și nu se negociază lucrurile astea. Unicul lucru ce noi ne dorim – ne dorim o soluționare pașnică a acestui conflict și – atenție! – și lucrul ăsta este înțeles și în capitala aia moscovită. Este clar pentru ei și pentru noi este clar că noi avem toți împreună o șansă, acum, de soluționare a unui conflict înghețat, care este spre fericirea noastră, spre norocul nostru, nu este nici religios, nici inter-etnic. Poate fi soluționat. Mai mult ca atât, industria de acolo, care este așa cum este, sub controlul unor grupări – este foarte bine conectată la piețele europene. Tot ce produc, livrează, exportă în piețele europene, deci ei deja înțeleg care sunt avantajele pieței europene. Acum, trebuie să adopte și standardele europene. Drepturile omului, libertățile presei, libera circulație și așa mai departe. Vă dau un exemplu: surpriza pe care mi-au oferit-o alegerile din 2020-2021, atenție, 14 procente din cetățenii noștri de pe malul stâng din Transnistria au votat pentru PAS. În situația în care noi nu am călcat un picior...
Alexandru Rotaru: Pentru că nu vi se dă voie.
Igor Grosu: Pentru că nu ni se permite – un pliant nu l-am dus.
„Nu ne putem permite luxul să nu luăm în calcul orice situație”
Alexandru Rotaru: Cum vă simțiți dvs, președintele Parlamentului, să nu puteți merge în campanie sau în informare la dvs acasă?
Igor Grosu: Evident că este un disconfort – disconfort este prea diplomatic spus – este o îngrădire a drepturilor noastre, acolo este un regim și ei trebuie să știe lucrul ăsta, felul în care au acaparat acest teritoriu și gestionează – e doar calificativul de regim. Faptul că sunt oameni sechestrați despre are rudele nu cunosc ce-s cu ei, de unde sunt și așa mai departe. Este un regim și un lucru trebuie să fie clar, toate schemele, toate aranjamentele, pentru că această enclavă, acest teritoriu a profitat și a înflorit atîta timp cît au avut niște parteneri aici la Chișinău cu care se înțelegeau. Contrabanda sau traficul de țigări, importau cu milioanele.
Alexandru Rotaru: E un loc unde se spală bani.
Igor Grosu: Absolut. În Transnistria, după care scoteau de acolo hotarul României și tot din România mai departe.
Alexandru Rotaru: România are de suferit din cauza conflictului din Transnistria?
Igor Grosu: Evident, economic. Toată Europa. În special România care este interfața UE la hotarul cu Rep. Modova. În plus, este armata rusă. Aici noi am rămas consecvenți întotdeauna. Sunt angajamentele de la Istanbul, care spun foarte clar că armata trebuie scoasă împreună cu armamente, muniții de la Cobasna, care este un pericol real, nu doar pentru malul stâng, pentru Ucraina, pentru noi și așa mai departe.
Alexandru Rotaru: Ați vorbit de armată și cumva suntem într-o perioadă în care termenul acesta este din în ce mai folosit la marile mese de discuție. E pe agenda europeană și nu doar. Suntem într-un punct în care am văzut oamenii îngrijorați la Chișinău de posibilitatea unui conflict. Văzusem rapoartele făcute publice de agențiile mari de presă inernaționale care vorbeau despre posibile mișcări de trupe în Transnistria. Vă adresez o întrebare inspirată din unul din analiștii de la Chișinău, pe care cred că și îl cunoașteți. Sunt foarte curios de modul în care vedeți dvs lucrurile. Dacă se întâmplă, doamne ferește, să izbucnească un conflict, modul de lucru era legat de acea posibilă Novorossya către gurile Dunării, o idee a Rusiei, cu punerea în mișcare a trupelor din Transnistria. Nu știm câte trupe sunt acolo, nu știm în ce stare sunt trupele, dar cert este că sunt. În cazul unei agresiuni externe, Rep. Moldova ar putea lua în calcul solicitarea ajutorului din partea României?
Igor Grosu: Eu nu am luxul să vă dau un scenariu, deși noi analizăm toate scenariile posibile. Eu totuși sper că se va ajunge la un dialog. O să prevaleze dialogul diplomatic. Și mai puțin rolul militarilor. Evident că am auzit și citim și noi despre aceste scenarii, urmărim foarte atent aplicațiile, nr de aplicații, comportamentul unităților militare din Rusia, din stânga Nistrului, așa numitor unității militare transnistrene și așa mai departe. Noi suntem siguri că Moldova așa cum a avut și are prieteni în această criză energetică va avea prieteni și în alte situații, doamne ferește, se va ajunge la această -
Alexandru Rotaru: Este un scenariu de luat în calcul?
Igor Grosu: Noi trebuie să luăm în calcul toate scenariile pentru că suntem în proximitatea, suntem la câteva sute de km de zona de conflict, mă refer la estul Ucrainei, și nu ne putem permite luxul să nu luăm în calcul orice situație. Urmărim cu atenție ce se întâmplă în sudul Ucrainei, zona pe care ați menționat-o dvs. Repet, suntem îngrijorați, urmărim foarte atent și bineînțeles că suntem în contact permanent cu partenerii noștri.
„Când e vorba de bani, nu mai contează că e vorba de euro sau lei românești”
Alexandru Rotaru: E un scenariu care ne provoacă groază și temeri. Am văzut pe un palier total opus un deputat de la dvs din Legislativ, un deputat dintr-un partid prorus declarat, care cerea interzicerea empirică a accesului ministrul apărării al României pentru că România este o țară NATO -
Igor Grosu: De curând? N-am urmărit. Opoziția de care spuneți dvs din Parlament – eu în virtutea funcției și a rolului pe care îl am în Parlament – pot să spun că e în criză de idei. Într-o totală criză de idei. Părăsesc ședința Parlamentului, deși ar fi putut face mai multă treabă în sala Parlamentului. Se opun reformei justiției, sunt românofobi declarați, dar ipocrozia momentului, chiar la un post tv urmăream, un apologet al timpurilor vechi care când a ajuns să discute despre cele 100 de milioane de euro pe care colegul meu le explica cum o să fie valorificate și pentru ce, era foarte preocupat: „Dar, noi să vedem unde o să se ducă banii, să ne dați exact informația și România să ne dea exact unde se duc banii”. Ipocrizie fără...
Alexandru Rotaru: Banii nu mai intră ...
Igor Grosu: Când e vorba de bani, nu mai contează că e vorba de euro sau lei românești...
Alexandru Rotaru: Ruble, mai puțin, din ce știu eu, nu prea ajung la Chișinău.
Igor Grosu: Nu prea am urmărit, poate mi-a scăpat mie, dar cel puțin eu n-am urmărit. Or fi din ăștia, nu e nimic nou, dar credeți-mă când - au vreo patru, dacă nu greșesc, care au și cetățenie română. Și foarte mult le place să se odihnească în România. Să meargă la Iași că noi suntem aici aproape. Poți să-i întâlnești, n-am să dau denumirea localului, dar pe lângă Palat pe acolo. Poți să-i găsești, începând cu vinerea până duminica poți să-i întâlnești pe acolo. Dar nu la muzeu, în spații din astea culturale mai puțin o să-i găsești. Dar în alte spații o să-i găsiți. De beneficiile, condițiile bune, serviicile, copiii și-i educă în România.
Alexandru Rotaru: Cumva unirea începe prin deputații proruși, înțeleg.
Igor Grosu: Prin cei care gustă din facilitățile și spațiul românesc, dar și european. La capitolul ăsta sunt foarte cooperanți, nu se feresc.
Alexandru Rotaru: Sperăm că o să-și reconsidere și pozițiile geopolitice. Până atunci...
Igor Grosu: În sinea lor, eu sunt sigur că în intimitatea lor înțeleg foarte bine lucrurile și că vorbim limba română și că avem o istorie și că cât de dezinteresată și deschisă este România pentru tot ajutorul pe care îl oferă. Își joacă un rol...
Alexandru Rotaru: Apropo de România, e foarte invocată, mai ales când e vorba de lupta corupției mari. Am văzut în Rep. Moldova mișcări sociale, de lipsă de răbdare în a mai vedea corupția mare pedepsită. Știm, regimurile anterioare de aici, acel celebru furt al miliardului care e unul ce îi apasă pe cetățenii Rep. Moldova, și nu doar. În ce stadiu este lupta cu marea corupție în Moldova? Am văzut într-un punct intenția de a invita procurori români aici la Chișinău – nu pentru a-i vâna procurorii români pe corupții din Moldova – pentru a veni cu expertiza lor și cu puterea de a da sfaturi dacă este cazul.
Igor Grosu: Eu aș spune mai mult. Noi consideram la un moment dat inclusiv opțiunea de a oferi posibilitatea și procurorilor români să vină, dacă au dorința să activeze în sistemul nostru, și așa opțiuni erau considerate.
Alexandru Rotaru: E posibil acum?
Igor Grosu: Din punct de vedere legislativ, poate fi modificată legislația, discutat și așa mai departe. Dar, că ați menționat lucrul ăsta, chiar ieri discutam cu senatorii și veșnica problemă – viteza cu care te miști – prin definiție trebui să respecți procedurile legislative, să obții avize, comisia de la Veneția, Comisia Europei versus presiunea pe care o exercită cetățenii. Aici trebuie să găsești acel echilibru. Raportat la opoziție, iată ultima ședință a Parlamentului noi am votat o lege care presupune obligativitatea evaluării celor care vor fi membrii a CSM – în România, în analogie tot CSM sunt. La noi sunt două entități separate, CSM și CSP. Legea pe care am votat-o noi presupune evaluarea prealabilă a candidaților – pentru că astea sunt două organe de auto administrare. N-a fost să avem un consens pentru că – toată lumea spunea că poate reușiți să aveți un consens cu opoziția, cu comuniștii, cu socialiștii – n-a fost și eu le-am explicat de ce. Nu poți prin definiție să obții consensul ăsta că ei spun: „Da, legea e bună, dar dă-o într-o parte, hai să ne înțelegem”.
