Video Andrei Muraru, ambasadorul României în SUA, despre pericolul invadării Ucrainei: „Trebuie să fim pregătiți pentru orice tip de răspuns”
Andrei Muraru, ambasadorul României în SUA, a vorbit la Interviurile LIVE Digi24.ro despre amenințările Federației Ruse la adresa Ucrainei și despre pericolul destabilizării arhitecturii de securitate europene.
Alexandru Rotaru, jurnalist Digi24: Suntem într-un moment în care, din păcate, „arhitectura de securitate europeană este în cel mai amenințat punct de la al Doilea Război Mondial încoace”. Este o declarație care îi aparține șefului NATO, Jens Stoltenberg, și care este bineînțeles susținută de partenerii transatlantici. Suntem într-un moment în care este extrem de important să ne dăm seama care ne sunt prietenii și cum ne putem bucura de susținerea lor, iar dacă în aceste momente vedem un parteneriat strategic care funcționează și care, din fericire, garantează securitate pentru toți românii. Vorbim de parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. Suntem în punctul în care administrația de la Washington a anunțat trimiterea a o mie de soldați către România pentru a veghea la pacea regională. Bineînțeles, vorbim despre ce înseamnă acest parteneriat extrem de important pentru România. Cum se văd lucrurile de la Washington și care sunt pașii de urmat în această criză care a pus stăpânire pe agenda politică europeană cu domnul Andrei Muraru, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în SUA. Bună ziua, domnule Muraru, mulțumesc tare mult pentru prezență.
Andrei Muraru, ambasadorul României în Statele Unite: Bună ziua. Și bună ziua și telespectatorilor dumneavoastră.
Alexandru Rotaru: Așadar, o mie de soldați americani vor fi dislocați în România pentru a veghea la pacea regională. Ce înseamnă, domnule Muraru, pentru România acest demers și dacă înseamnă asta așezarea României la masa jucătorilor mari.
Andrei Muraru: Mulțumesc din nou pentru această oportunitate. Sigur că situația aceasta de securitate reclamă această prezență americană sporită. Am observat cu toții o desfășurare masivă de echipamente militare și forțe rusești în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre. E o construcție pe care Rusia a făcut-o încă din primăvara anului trecut din aprilie 2021, când a avut loc un amplu exercițiu militar numit Zapad. Astăzi, numărul forțelor ruse îl depășește chiar pe cel de anul trecut. Deci, contextul este unul și mai complicat având în vedere solicitările Federației Ruse de a schimba în favoarea sa perimetrii arhitecturii de securitate din Europa. Este vorba despre acele celebre proiecte de tratate ale Moscovei din decembrie anul trecut care au fost înmânate personal oficialului american ?? la Moscova și care au fost discutate și analizate împreună cu aliații în cadrul NATO, dar și în plan bilateral de către SUA și răspunsurile, după cum știți, au fost trimise Moscovei. În privința acestor forțe americane și aliate în România: ele înseamnă poziționarea în România, dislocarea unei unități Striker de aproximativ 1000 de militari care vor veni de la Vilseck din Germania și vor fi repoziționați chiar luna aceasta pe teritoriul țării noastre. Sigur că detaliile acestei planificări urmează să fie stabilite între comandanții militari și este evident dovada angajamentului concret al SUA pentru securitatea țării noastre, care este până la urmă și o reflecție a parteneriatului strategic. Este un angajament robust atât politic, cât și militar al SUA și al NATO care contribuie prin această dislocare de forțe la descurajarea amenințărilor și la reasigurarea și apărarea României. Și aș vrea să subliniez aici că acesta este un răspuns important pe care alianța nord-atlantică îl dă cererilor Rusiei, care vrea, ca să citez aici poziția Federației Ruse, „o curățare a zonei de prezență a NATO.”
Alexandru Rotaru: Vom ajunge și acolo, domnule ambasador. Rămânem puțin asupra trupelor pentru că, din păcate, vedem din ce în ce mai prezent la nivel de societate acest 'pattern' promovat de către susținători ai Federației Ruse sau de către eurosceptici precum că, în cazul unui conflict, doamne ferește, în regiune, România ar fi abandonată de către partenerul său strategic SUA și, bineînțeles, nu ar interveni forțele NATO. Este un 'pattern' pe care îl vedem din ce în ce mai prezent în discursul public al celor care vor o ieșire a României din Uniunea Europeană și o îndepărtare de valorile occidentale. Acum, când vedem acest angajament asumat și, pare că, destul de serios de către SUA în urma discuțiilor pe care le-ați avut dumneavoastră și ministrul de externe încă în sfârșitul anului trecut la Washington cu partenerii oficiali, este România în siguranța faptului că, în caz de o beligeranță regională, s-ar bucura de susținerea în continuare a alianței nord-atlantice și a vârfului de lance, a SUA?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Andrei Muraru: Ați observat foarte bine, sosirea trupelor americane în România desființează practic această propagandă puternică a Rusiei de a descuraja statele de pe flancul estic aliat, spunând că NATO niciodată nu va sacrifica oameni pentru a le apăra și această prezență arată că SUA și NATO își țin promisiunile, își respectă angajamentele asumate prin tratate și, în mod special, prin articolul 5 din tratatul de la Washington. Într-adevăr, această solicitare a venit din partea autorităților române care au solicitat constant acest lucru. Deci, reținem acest context al desfășurării în care președintele României a solicitat în mai multe rânduri consolidarea prezenței sale și aliate în România și în regiunea Mării Negre. Șeful diplomației a cerut, miniștrii apărării, comandanții militari au solicitat-o în repetate rânduri. Chiar și eu am solicitat acest lucru anul trecut Congresului Statelor Unite și cred că redislocarea acestui batalion american reprezintă o dovadă a nivelului clar de cooperare în domeniul securității și apărării și o dimensiune importantă a acestui parteneriat strategic care împlinește în acest an 25 de ani. Și un mesaj puternic de solidaritate, până la urmă. Rămânem în coordonare cu NATO pentru găsirea celor mai bune soluții și pentru întărirea capacității de apărare colectivă. Deci, planul acesta este în definitiv de a descuraja Rusia, de a arăta o putere capabilă, puternică și, până la urmă, să conducă la detensionarea situației. Nu înseamnă că România se află în pericol în acest moment, dar înseamnă cu atât mai mult că România are o dovadă în plus că este și că va fi apărată. Este, de fapt, o fortificare, dincolo de mesajul direct pentru susținere al României și pentru români, este și un mesaj implicit către Rusia că întreg flancul estic este unul de care alianța nord-atlantică se preocupă îndeaproape și pe care îl apără.
Alexandru Rotaru: Vorbeați dumneavoastră mai devreme de cerințele venite din partea Federației Ruse, cerințele Kremlinului, catalogate ca inadmisibile chiar de șeful diplomației de la București, de către domnul ministru Bogdan Aurescu. Cum vedeți dumneavoastră cerințele Federației Ruse de a se reveni la granițele NATO, dacă vreți să spunem așa, la momentul din mai 1997. Știm, pe atunci, niciunul dintre statele din flancul estic actual nu făcea parte din alianța nord-atlantică. Vorbim de România și de celelalte state.
Andrei Muraru: Este cât se poate de îngrijorătoare această abordare pentru că la 30 de ani de la reunificarea continentului european, Rusia vine acum și spune că unele state nu pot adera la NATO, iar cele care au aderat deja începând cu 1997 nu pot avea trupe și echipamente pe teritoriul lor. Ori aceasta este o logică pe care o credeam abandonată. Ca istoric, știu că în 1939 doi tirani și-au împărțit Europa ori nu cred că vrea nimeni să se întoarcă acolo. În definitiv, cine are dreptul să pună unor state independente și suverane astfel de condiții. O astfel de solicitare este inadmisibilă și evident că nu poate face obiectul unei negocieri. Cred că în conferința de presă comună pe care președintele Putin a susținut-o împreună cu primul-ministru ungar Viktor Orban a spus că se cunoaște faptul că noi am primit promisiuni că NATO nu se va extinde spre est niciun pas. Acest lucru este cunoscut de toată lumea – am citat din memorie – ori acest lucru nu poate fi probat. Cine a făcut aceste promisiuni în numele cui, când națiunile care au aderat la NATO începând cu 1997 au făcut aceste alegeri în deplină cunoștință de cauză, ca state independente și suverane care au ales NATO pentru asigurarea securității propriilor cetățeni. Deci, acest lucru nu poate fi negociat și este încă o dovadă că Federația Rusă are o interpretare proprie a dreptului internațional.
Alexandru Rotaru: Am văzut în cerințele Federației Ruse, inclusiv pe buzele șefului diplomației de la Moscova, ale lui Serghei Lavrov, cerințele empirice legate de trupele NATO din România. Vedem luate la ochi din ce în ce mai puternic țara noastră în discursul public al Federației Ruse prin toți purtătorii lor de mesaje. De ce credeți că România a ajuns să fie o țintă a atacurilor verbale din partea Rusiei și care sunt mizele de fapt?
Andrei Muraru: Această retorică furibundă a Rusiei la adresa României s-a accentuat în ultima perioadă. Noi nu știm dacă Kremlinul dorește să îngroape această ordine post Război Rece, dar această arhitectură europeană de securitate are la bază niște valori și România este puternic ancorată la aceste valori. Vă aduc aminte că acum câteva zile a apărut un sondaj, cercetare sociologică, care a arătat o cât se poate de solid atașament al românilor față de aceste valori euro-atlantice. Și acest lucru cred că nu este pe placul Rusiei. Această retorică are în vedere mai multe lucruri. Pe de-o parte sistemul anti-rachetă de la baza militară Deveselu, apoi, acuzații că ar exista pe teritoriul României sisteme Tomahawk, ceea ce iarăși este lipsit de fundament și este o minciună. Noi credem că aici se îndreaptă acest efort de a minimaliza importanța NATO și a parteneriatului strategic cu SUA. În contextul acestei crize generate de Rusia este un război hibrid, cu tactici și cu atacuri cibernetice. Este o criză generată de Rusia și toate aceste instrumente subsumate acestei crize vizează de fapt fundamentul acestui parteneriat cu NATO și SUA care este reprezentat de valorile euroatlantice în care credem și care sunt puternic susținute de cetățenii români.
Alexandru Rotaru: Dincolo de susținerea populară care, din fericire, este puternic majoritară în momentul acesta, cu toate că am văzut voci destul de puțin, dar foarte vocale care vorbesc despre potențiala neutralitate a României, ce vă spun oamenii de acolo? Ce vă spun congresmenii americani, pentru că știu că vă aflați în contact permanent cu ei? Există sau ați văzut cumva la nivel de discurs public în SUA această idee năstrușnică conform cărora SUA nu ar vrea să intervină pentru România și România ar putea ajunge un țap ispășitor, un miel de sacrificiu dacă se va impune problema așa. Ce vedeți la nivel de comunicare oficială din partea SUA, ce vă spun prietenii și colegii dumneavoastră din diplomația americană și din Congresul american?
Andrei Muraru: Aș dori să evidențiez de la bun început că România și Statele Unite au derulat și derulează în continuare consultări apropiate și cu privire la situația regională de securitate și ca modalitate de răspuns la solicitările Moscovei. Am avut consultări de când am venit în SUA, din vara trecută, cu numeroși membri ai Congresului american – cred că am văzut 40, 50 de membri ai Congresului – și sigur că în această chestiune punctuală există o coordonare punctuală pe toate direcțiile și la nivelul ambasadei. Suntem în legătură cu Casa Albă și cu Consiliul Securității Naționale. Angajamentul față de România este unul cât se poate de serios și de robust. Nu există nici cea mai mică îndoială cu privire la acest angajament. Și dislocarea acestor trupe prin ordinul comandantului suprem al forțelor armate americane, președintele Biden, arată cât se poate de clar acest angajament. Sigur că el este unul bipartizan – în Congres am văzut și senatori și membri ai Camerei Reprezentanților atât din partea democrată, cât și din partea republicană. Dacă ne uităm în ultimii 25 de ani, observăm că acest parteneriat are o coloratură bipartizană puternică. El a fost fondat de un președinte democrat, dar a continuat în timpul administrațiilor republicane să fie întărit și să fie extins și din acest punct de vedere suntem foarte liniștiți.
Alexandru Rotaru: Susținerea pentru România la Washington nu are culoare politică, din ce înțeleg?
Andrei Muraru: Absolut.
Alexandru Rotaru: Dacă tot v-am întrebat care sunt părerile diplomaților americani privind România, nu am cum să nu vă întreb care este punctul dvs de părere în ceea ce privește situația de la granița de est a Ucrainei. Vorbeați dvs la începutul intervenției și spun și serviciile de intelligence de peste ocean că vorbim de prezența a peste 120.000 de militari ruși – o prezență covârșitoare acolo. Spun unii că s-ar ridica chiar până la 170.000 de militari. Cum vedeți dvs situația de la granița ruso-ucraineană? Dacă este pe atât de îngrijorătoare pe cât pare în aceste momente și dacă vedeți o soluție diplomatică pentru a ieși din acest impas?
Andrei Muraru: Văd această situație cum o văd, cred, toți ceilalți oficiali care cred în pace și bună cooperare și în dialog. Este o situație ambiguă, stresantă, solicitantă, periculoasă, care consumă foarte multă energie. Este un dialog dificil, exigent, dar e bine că această cale nu a fost încă epuizată. Este un moment foarte critic pentru securitatea și stabilitatea Europei. Și aș spune că nu doar pentru cea a Europei și subiectul principal la ordinea zilei este dezescaladare. Și aici sper să ajungem. Poate, însă, că era de așteptat acest lucru. La urma urmei, acțiunile Rusiei din ultimul deceniu și jumătate au prevestit, într-un fel, această evoluție. Nu vreau să par profetic în niciun fel, dar România a solicitat de nenumărate ori întărirea flancului estic al NATO, lucru care a fost de altfel subliniat de toate documentele finale ale summit-urilor NATO din ultimii ani. Tocmai pentru că am observat o deteriorare continuă a acestei situații de securitate din regiune și sigur că dincolo de speculații și de scenarii românii de acasă au și un motiv de liniște și acela este tocmai subiectul pe care îl tot discutăm. România este parte a NATO. România este NATO. Este parte a acestei familii de 30 de națiuni care înseamnă aproximativ 1 miliard de cetățeni, iar articolul 5 care asigură apărarea colectivă este cea mai importantă umbrelă de securitate pe care România a avut-o în toată istoria ei și, așa cum spuneam mai devreme, susținerea pentru NATO este extrem de puternică – peste 70%. Au arătat-o sondaje foarte recente. Ca să conchid, această „afacere” a izbucnit curând, deși conflictul a debutat acum 7 ani când Rusia a inventat un pretext și a invadat Crimeea, dar această criză este o criză provocată de Rusia, iar soluțiile pentru dezescaladare se află la cel care a generat această criză. Sigur că invadarea Ucrainei de către Rusia – pentru că asta este temerea cea mai fevrilă – nu este inevitabilă. Sper ca rațiunea să prevaleze și, sigur, ca diplomația să fie aleasă în detrimentul armelor. Dar, acest lucru Rusia îl știe foarte bine. Nu există războaie în istorie în care supraviețuiesc doar învingătorii. Pierderile ar fi incomensurabile și acest lucru a fost subliniat de nenumărați oficiali ai NATO. Nu există membru al NATO cu mintea la el care să spere la un război tocmai pentru că democrația, domnule Rotaru, este conform oricărei hărți bune de științe politice o viață politică și socială non-violentă, un angajament al fiecărui actor politic, în definitiv, față de reguli de bază ale lumii în care trăim și recunoașterea, în primul rând, a legii. Aici vorbim de dreptul internațional ca singură bază pentru evitarea disputelor și a luării de atitudine.
Alexandru Rotaru: Domnule Muraru, cu siguranță dvs ca istoric ați parcurs mărturiile românilor din perioada Uniunii Sovietice care vorbeau despre modul în care dialogau soveticii cu românii. De fiecare dată, se întâmpla acest lucru cu Naganul pe masă. Era o armă, un revolver sovietic. Îl foloseau drept „mijloc de încurajare al dialogului”, dacă îmi permiteți eufemismul în aceste momente. Vedem că Rusia poartă un dialog acum, dar poartă un dialog masând arme de ultimă generație în Belarus și în estul Ucrainei. Vorbim de sisteme de rachete extrem de performante, de costuri uluitoare, iar ultimele raporturi făcute publice inclusiv de agențiile mari de presă și, bineînțeles, de noi precum că Rusia duce rezere de sânge și spitale medicale de campanie la graniță, acolo. Ce vă spun dvs? Ați spus dvs mai devreme că invazia nu este inevitabilă. Este un scenariu luat în calcul de Washington? Este un scenariu pus pe masa discuțiilor în cabinetele importante de peste ocean?
Andrei Muraru: Așa a debutat această criză, prin denunțarea de către SUA și aliații lor acestei situații anormale – masarea de trupe în proximitatea Ucrainei, precum și a exercițiilor militare derulate de Rusia în comun cu alte state, de exemplu, cu Belarusul. De asemenea, vă aduc aminte că încă de anul trecut s-a vorbit și România s-a opus foarte ferm acestei construcții care s-a numit Nord Stream 2. Deci, ne preocupă foarte mult și instrumentalizarea energiei ca armă de către Rusia. Deci, și acțiunile de dezinformare și hibride ale acesteia și atacurile cibernetice la adresa Ucrainei, deci, tot acest pachet a fost pus în acest context cu masarea de trupe. A reieșit foarte clar din informările agențiilor de informații – vă aduc aminte că SUA a denunțat o serie de inițiative sub steag fals, așa cum au fost ele denumite, care sunt în pregătire. Diplomația britanică, într-un gest atât de rar, a denunțat public oficial tentativa de a destabiliza guvernul de la Kiev. Deci, toate aceste lucruri indică foarte clar o intenție foarte clară de a destabiliza Ucraina și de a transoforma această zonă într-un teatru de război. Acest lucru necesită eforturi de descurajare perfect proporționale și corespunzătoare. Și acesta este de fapt momentul în care ne aflăm. Încă o dată aș spune că această criză a fost generată de Rusia. A fost denunțată de către aliații NATO în acest sens. Rusia a folosit acest pretext pentru a înainta niște solicitări – un ultimatum, în definitiv – către SUA și către NATO, în care există puncte multe de neacceptat. Și nu putem decât să sperăm că rațiunea va prevala, dar în același timp trebuie să fim pregătiți pentru orice tip de răspuns.
Alexandru Rotaru: Vorbeați despre laturile multiple ale conflictului pe care îl poartă Rusia. Din păcate, am văzut scenarii similare cu cele din 2014 făcute de Rusia și duse la bun sfârșit. Mă refer aici la momentul august 2008, spre exemplu, când Rusia a invadat, fără prea multă tăgadă, Georgia, ajungând până la câțiva km de capitala statului georgian. Bineînțeles, conflictul din 2004 și așa mai departe. Vorbeați dvs de palierele multiple ale unui război pe care îl poartă Rusia – războiul hibrid. Vedem deja efectele sale în UE, inclusiv și în România. Există un alt ’pattern’, că tot vorbeam de ele mai devreme, extrem de promovat în România, în discursul public al celor care vor o îndepărtare a României de valorile euro-atlantice. Vorbesc aceștia despre nevoia empirică a României de a avea relații bune cu Rusia, altfel, am risca să înghețăm de frig. Știm, SUA vorbeau prin vocea congresmenilor și prin vocea oficialilor de rang înalt privind garanțiile de securitate energetică, de această dată, pe care le oferă statelor aliate și România este, după cum ați spus, unul dintre statele care se bucură de o alianță strategică cu SUA. Ce fel de garanții, dacă avem garanții și din punct de vedere a securității energetice din partea SUA și care ar putea fi scenariile?
Andrei Muraru: Mulțumesc și pentru această întrebare. Noi am spus-o de foarte multe ori și acest lucru a fost subliniat și de către oficiali români și a fost enunțat în documente programatice ale statului român, cum este strategia de apărare pe care statul român a supus-o dezbaterii Parlamentului și pe care a adoptat-o. Securitatea energetică este securitate națională. Este o realitate cotidiană, iar conceptul cheie care definește această criză – criza gazului, criza prețului – este reducerea dependenței energetice față de o singură sursă – un singur furnizor, o singură conductă, oricare ar fi ea. Ca și în viața de zi cu zi, domnule Rotaru, dependența este un lucru bun doar dacă este un fenomen reciproc. Dependența unilaterală generează o putere nelimitată și conduce după cum am văzut la abuzuri. Rusia a folosit energia ca o armă și în cazul Ucrainei și în cazul Republicii Moldova. Este o lege naturală care se aplică oricărui actor într-o poziție similară. Deci, noi trebuie să lucrăm în această direcție și SUA au început discuții cu Qatar, dar și cu alte state pentru ca cantități importante de gaz să fie transmise, dislocate spre Europa. În acest moment, SUA sunt cel mai important furnizor de gaz lichefiat pentru Europa, dar trebuie să creștem această cantitate pentru că, după cum știți, există state imporatante europene cum este Germania sau cum sunt alte state care folosesc din plin gaz rusesc. Ori acest lucru s-a dovedit că poate reprezenta o sursă de tensiune și este folosit de Rusia ca o armă. Din acest punct de vedere, trebuie să căutăm în continuare soluții. Ele nu vor veni peste noapte, nu vor fi ieftine pentru că o asemenea conductă este extrem de costisitoare, dar cred că această reducere a dependeței de Rusia este cheia următorilor ani pentru Europa.
Alexandru Rotaru: Pentru a înțelege, din capul locului, cei care spun că România ar trebui să cedeze din zona siguranței naționale către Rusia pentru un preț mai avantajos la gaze sau pentru alte lucruri din aceeași categorie nu este nimic altceva decât o fumigenă lansată în opinia publică de către oameni care au interes în zona de est a Europei?
Andrei Muraru: Nu știu care sunt argumentele, dar, așa cum vă spuneam, orice stat care observă această situație de securitate trebuie să se gândească foarte serios la modul în care reduce această dependență. Și aici este și momentul cel mai favorabil de a discuta despre proiectele noastre emblematice și de cooperare din deceniile următoare într-un sector esențial cum este securitatea energetică. Și, după cum știți, avem în plan proiecte foarte ambițioase împreună cu partea americană. Reactoarele nucleare de la Cernavodă, dar și reactoare modulare mici care vor fi dislocate în diferite locuri din România. Toate aceste inițiative vin din această nevoie de a crește independența energetică.
Alexandru Rotaru: Nu am cum să nu vă întreb, pentru că ați vorbit de soluțiile pe termen scurt, posiblitatea livrării gazului lichefiat către România din SUA sau din partenerii săi strategici. Vorbim acum de investițiile pe termen lung, investiții în viitor, pe care este dispusă să le facă administrația de la Washington. Ați vorbit dvs de reactoare modulare de mici dimensiuni. Sunt pe o tehnologie foarte nouă și România are avantajul de a fi inclusă în clubul foarte select al statelor către care SUA sunt dispuse să exporte tehnologie. Știm reținerile SUA față de partenerii săi pentru a exporta tehnologie de ultimă generație, din motive ușor de înețeles – securitate, know-how și așa mai departe. Ce înseamnă pentru România deschiderea aceasta și dacă puteți să spuneți la pachet, cumva, cu disponibilitatea SUA de a livra către România începând cu 2030 inclusiv a avioanelor de ultimă generație F35? Cele două mari paliere de ultimă generație dezvoltată de către oamenii de știință de peste ocean.
Andrei Muraru: Întâmplarea face ca acum câteva zile să mă fi întors din Texas, din Dallas, unde m-am întâlnit cu conducerea companiei Fluor care va dezvolta această tehnologie. Sunt extrem de ambițioși și de bucuroși de cooperarea pe care o au cu partea română. Țineți minte cât de bine a fost primită acest anunț și știm aici din mediul diplomatic de la Washington și mediul administrației cât de mult interes a suscitat acest anunț pe care l-au făcut președintele Iohannis și emisarul special pentru climă al SUA John Kerry. România este prima țară unde SUA urmează să exporte această tehnologie și nu doar să o exporte, ci mai mult decât atât, să construim un hub regional care să producă aceste reactoare modulare mici. În același timp, șeful statului a exprimat cu ocazia vizitei pe care a făcut-o la baza militară de la Câmpia Turzii această intenție ca România să cumpere avioane de ultimă generație. M-am aflat și eu în vizită la cei de la Lockheed Martin și am avut surpriza să fiu invitat într-un simulator și, întradevăr, acest avion de ultimă generație pare să fie cu totul dintr-o altă dimensiune. România a investit constant în ultimii 5 ani în securitatea sa. Forțele române au trecut printr-un proces accelerat de modernizare de armament și achiziții. Acest lucru s-a întâmplat, vă reamintesc, după ce Rusia a ocupat ilegal Crimeea în 2014 – președintele a invitat forțele politice să semneze acest acord de a investi 2% din PIB pentru apărare. Această inițiativă americană în cooperare cu partea română de a aduce cea mai nouă tehnologie în privința reactoarelor nucleare, în privința României de a achiziționa avioane de luptă de ultimă generație, nu poate să arate decât nivelul de încredere care există între cele două administrații. Și aici aș vrea să subliniez și un anunț foarte bun pe care l-a făcut Comisia Europeană acum câteva zile. România împreună cu Franța, dar și cu alte state au făcut demersurile în acest sens ca gazul și energia nucleară să fie considerate energie verde și Comisia a luat o decizie în acest sens. Sigur, e greu de crezut că Consililul European se va opune, deci, avem toate sperațele că acest lucru se va întâmpla. Ceea ce ne deschide bune perspective pentru anul următor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
