Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA și expert în combaterea dezinformării, a spus la interviurile Digi24.ro că demersul de combatere a dezinformării trebuie asumat la nivel guvernamental pentru a avea efecte de durată. „Pe partea războiului informațional de uzură, noi suntem mult mai puțin pregătiți.”
„Nu aș spune că suntem în această situație, dar suntem foarte aproape în situația în care toți cei care ne ocupăm de dezinformare să fim etichetați cum că am fi cu cenzura, că suntem mai rău decât în Federația Rusă, lucru care, ca orice etichetare, ar fi incorectă”, a spus Alina Bârgăoanu.
„Combaterea dezinformării este un demers complex. După părerea mea este clar un demers care trebuie asumat la nivel guvernamental pentru că aceasta este singura modalitate prin care un astfel de demers poate avea efecte sistemice”, cu atât mai mult cu cât ține și de securitatea națională.
„Pe subiecte legate de sănătate publică, de pace, de integritatea teritorială – lucrurile astea sunt de securitate națională. Aici nu avem argumente pro și contra. Părerea mea este că un astfel de demers ar trebui să fie adoptat la nivel guvernamental pentru că nu poate să rămână doar într-un colț al spațiului public.”
Cine și cum va implementa demersurile de combatere a dezinformării
Potrivit expertului în combaterea fake news, „ar trebui creat un tip de agenție civilă care să fie trans-instituțională, inter-instituțională, care să aibă un mandat cât se poate de clar, cu limite legale. Totul trebuie să se desfășoare conform legislației în vigoare și cu un mandat legal cât se poate de clar. Trebuie respectat principiul transparenței”, a explicat Bârgăoanu.
„Încă o dată. Ce vrea un astfel de task force? Cred că principalul obiectiv ar fi crearea credibilității în legătură cu un astfel de task force. El să nu fie perceput ca o armă politică sau ca o armă electorală. Un astfel de task force, chiar dacă ar fi asumat la nivel guvernamental, părerea mea este că ar trebui să se deschidă către societate, către mediul nonguvernamental.”
„Prin asta se înțelege think-tank-uri, ONG-uri, mediul academic, experți care nu sunt afiliați, mediul privat, companiile de tehnologie, IT-iștii. Eu nu văd combaterea dezinformării fără o echipă puternică de IT-iști care să identifice aceste lucruri, să facă 'data analysis', să sape, să facă mining și așa mai departe”.
„Părerea mea este că succesul unei astfel de structuri ar decurge din câteva lucruri. În primul rând, din respectarea acelui criteriu de transparență, din impunerea unui mandat legal cât se poate de clar, din deschiderea către societate și, ultimul lucru, din conectarea cu ceea ce se întâmplă în alte țări ale Uniunii Europene.”
„Noi nu trebuie să reinventăm roata și să facem o combatere originală a dezinformării, ci cred că este foarte bine în primul rând să studiem instrumentele europene și modelele statelor membre. Statele nordice au instituții cât se poate de robuste care își propun aceste lucruri care sunt asumate la nivel guvernamental. În Danemarca, de exemplu, în colaborare cât se poate de deschisă cu serviciile de intelligence, implicarea universităților.”
„O astfel de agenție are rolul mai degrabă de integrator și nu să stabilească ce este adevărat sau fals sau care narațiune este corectă sau incorectă. Asta mi se pare o eroare.”
Lupta pentru mințile oamenilor: Un război peste puterile NATO
„Inițiativele și de studiere a fenomenului și de scoaterea lui la suprafață și de fact checking sunt demersuri consistente. Fac parte din această comunitate și evident că am o loialitate de facto față de această comunitate pe care o apreciez. Cred că s-au făcut foarte multe progrese în perioada de pandemie, cu toții am învățat cum se face un 'fact-checking'”, a spus Bârgăoanu.
„Vă mărturisesc că pentru mine asta a fost o nouă profesie, am făcut și erori la început, dar este o profesie care se învață. Cred că ceea ce lipsește este ca această comunitate să aibă efecte la nivel de sistem. Dacă avem un fact-checker într-o parte, avem acolo o televiziune care are câteva emisiuni pe zona aceasta, stai că mai e puțin și la radio, stai că mai este un raportat al unui cercetător, lucrurile acestea nu sunt în mijlocul conversației publice.”
„Și apropo de acea agenție cred că rolul ei nu este să se apuce să facă fact-checking, ci să aducă la aceeași masă oamenii care au învățat deja cum se face acest lucru, care au credibilitate, care prezintă dovezi inclusiv de natură tehnologică privind troli, comportamente neautentice. Ceea ce cred că lipsește, și asta este o critică constructivă, este ca aceste demersuri să fie puse într-un ansamblu coerent.”
„Demersurile de combatere a dezinformării există, sunt lăudabile, conectate la nivel european sau transatlantic, dar este important ca toate aceste demersuri să fie puse într-un ansamblu coerent astfel încât ele să aibă efecte de sistem. Mesajele trebuie să ajungă la nivelul întregii societăți.”
„Rolul mass-mediei de mainstream este extrem de important pentru că dacă dezinformarea, propaganda încep să fie distribuite la nivel de mass-media de mainstream, ea este mult mai greu de contracarat.”
Facem un nou CNA al spațiului digital? Reacția instituțiilor de monitorizare
„Trebuie văzut, în primul rând, ce înseamnă această intervenție de sistem. Trebuie ținut cont de cultura organizațională, de structurile guvernamentale care sunt cele mai potrivite, care au avut experiență deja. Apoi, cum se realizează acest transfer dintre public spre privat, dinspre nonguvernamental spre guvernamental. Facem un CNA nou, să spunem, pentru spațiul digital – aceasta este opțiune britanică de exemplu. Sau, dimpotrivă, actualul CNA ar avea atribuții inclusiv în această zonă", a spus Alina Bârgăoanu.
„Eu cred că lucrurile acestea trebui studiate la rece, fără pasiuni, fără competiție între instituții. Și mai ales cred că cel mai important lucru este să ne conectăm cu exemplele care există în întreaga Uniune Europeană și care funcționează. Germania, Franța, țările nordice, Italia, Spania. Nu există un model, ci acelea trebuie adaptate la cultura politică, la spațiul [românesc], la psihologia poporului român.”
„Ideea că un astfel de demers înseamnă cenzură mie mi se pare exact un exemplu de intrepretare distorsionată. Cenzura cred că este un demers foarte brutal, este o opțiune care nu are ce să caute într-o democrație liberală și funcțională și faptul că, de exemplu, o instituție credibilă arată că vaccinul nu produce sterilitate și doar spune acest lucru nu înseamnă că se impune cenzur.”
„Diferența de la a semnala faptul că această informație, potrivit consensului științific, este o informație clar falsă nu are nimic cu cenzura. Saltul de la pasul unu la pasul doi este pur și simplu un salt în absolut.”
Minoritea gălăgioasă: Mediul digital și principiul celui care țipă mai tare
Vor deveni distribuitorii de cablu din România un instrument de fact-checking a surselor? Vor ajunge ei să aibă un grup specializat în interiorul companiei care vor decide cum va funcționa acest lucru?
„Nu știu. Este o întrebare la care nici nu m-am gândit. Am o hartă a 'stake-holderilor' pe dezinformare, jurnaliști, platforme, fact-checkeri și așa mai departe. Nu m-am gândit că distribuitorii de cablu sunt un actor în această zonă, dar trebuie să studiem modelele consolidate”, a spus Alina Bârgăoanu.
„Cred că în momentul în care etichetăm ceva ca propagandă din partea unui stat ostil, trebuie să venim cu dovezi clare. Dovezi privind finanțarea, dovezi privind comportamentul neautentic, dovezi privind IP-urile, cartelele SIM.”
„Ieri sau alaltăieri au fost o știre din partea serviciului de securitate din Ucraina în legătură cu faptul că au dezasamblat câteva ferme de troli, au deazactivat 300.000 de conturi de pe rețelele sociale, dar ci dovezi foarte clare, adică IP-uri, calculatoare, sedii închiriate.”
Face Facebook destul pentru a combate dezinformarea? A intervenit deja prea mult?
„Un raport de integritate al Facebook arăta că cele mai distribuite conțiunturi, cele mai virale de pe Facebook, sunt cele de tip dezinformare, spam, propagandă sau conținut neautentic. Era un raport cât se poate de neutru. Dacă Facebook ar implementa standardele comunității, aceste conținuturi în mod normal ar trebui să nu existe, nu doar să nu fie cele mai viralizate. Ar fi fost identificate de algoritm și date jos.”
„Facebook, după părerea mea, este depășit de fenomen, dar revenind la fermele de troli, mi se par importante demersurile de dezasamblare chiar dacă trolii se pot reînființa în câteva zile. Este un semnal puternic, știm că lucrurile astea se întâmplă și totuși cei mai eficienți troli sunt cei care reușesc să își construiască cele mai consistente comunități. Au deja număr mare de prieteni, număr mare de urmăritori, sunt abonați la tot felul de canale, pagini, grupuri și așa mai departe. Dezasamblarea fermelor de troli care au poziție sistemică în ecosistemul digital mie mi se pare important.”
„Evident că un cont de Facebook se poate face de pe o zi pe alta, dar crearea comunității durează. Și atunci mie în plan profesional mi s-a părut un demers asupra căruia ar trebui să insistăm. Unu, pentru că s-a venit cu dovezi concrete, nu a venit nimeni să zică 'domne, mie mi se pare că acolo am avea 100 de troli, ci, încă o dată, a fost o acțiune de intelligence la origine, după care s-a mers pe firul acestui tip de informații: SIM-uri, laptopuri, sedii închiriate, oamenii.”
„Lucrurile acestea mi se par mai convingătoare chiar decât închiderea unor site-uri cu precizarea că închiderea acelor site-uri pe perioada de la începutul pandemiei. Acele site-uri promovau un conținut absolut toxic și neadevărat.”
Ce facem când observăm că o știre de fake news este distribuită de un oficial al statului
„Nu avem de-a face doar cu politicieni, ci și alte persoane cu expunere publică care se bucură de această credibilitate sau pseudo-credibilitate. Subiectul este mult mai complicat pentru că o trăsătură a propagandei este că ea se bazează foarte mult pe actori interni. Cineva trebuie să preia aceste mesaje care sunt produse și care circulă în toate țările și iarăși o caracteristică mult mai parșivă a propagandei este faptul că ea se poate camufla foarte ușor în dezbaterea politică internă legitimă.”
„De multe ori folosim ideea de libertate de opinie pentru a vorbi de pseudo-informații. Una este o opinie – Comisia Europeană face și drege – și alta este pseudo-informația sau informația falsă că vaccinul provoacă sterilitate. Aceea nu este o opinie. Este o pseudo-informație și este înșelătoare și, în cazul acesta, chiar falsă.”
„Eu cred că libertatea de opinie se aplică în primul rând cetățenilor, nu se aplică trolilor și libertatea de opinie, după cum îi spune, se referă la opinii, nu la informații care pot fi judecate în termeni de adevărat și fals.”
„Temerea mea este că pe războiul informațional de uzură noi suntem mult mai puțin pregătiți, pe partea mai spectaculoasă a războiului informațional am fost mai rezilienți, dar părerea mea este că războiul informațional de uzură se va intensifica pe măsură ce acțiunea militară se va împotmoli.”
Cum funcționează propaganda
Propaganda de dezinformare „are câteva caracteristici: în primul rând, ea este foarte rapidă, adică până să apuce guvernul să iasă cu o clarificare sau un fact-checker să spună: 'domne, stai, că nu e chiar așa, am verificat', propagana te inundă cu tot felul de informații.”
A se vedea dezinformarea în legătură cu benzina care „a produs deja efecte în planul comportamentului”, în ciuda unei reacții destul de rapide a guvernului. „Apoi, propaganda acționează de-a lungul mai multor platforme, este cross-platform, adică acționează TikTok, Facebook, eventual posturi de radio, de televiziune.”
„Al treilea lucru, propaganda este controdictorie. Propaganda nu-și propune să te lămurească, nu-și propune să te convingă ci să creeze haos informațional, haos emoțional. Nu există nicio preocupare pentru o anumită coerență a poveștii care este spusă. Astăzi spunem ceva, mâine spunem altceva, important este să fie acest bombardament informațional și omul să fie mai degrabă derutat.
Editor : Raul Nețoiu
