Video Războiul cu știrile false. Alina Bârgăoanu: Propaganda este o armă redutabilă
Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, este invitată la Interviurile Digi24.ro, unde va răspunde la întrebările jurnalistului Alexandru Rotaru.
- aș vrea să punctez un lucru foarte important: faptul că în pandemie am fost confruntați cu această infodemie, cu o serie de informații care erau în totalitate false, fie înșelătoare. Atunci când vorbim despre dezinformare nu vorbim despre un fenomen binar - adevărat și fals - fenomenul este mult mai larg. Dezinformarea acoperă și acest fenomen binar, dar și jumătăți de adevăruri, amestecate meșteșugit cu opinii care dezinformează, forme de clickbeit, conținut supertargetat și superpersonalizat
- când folosim noțiunea de știri false, informația este pur și simplu fals, nu s-a întâmplat. Când vorbim despre fake news - sunt știri manufacturate, fabricate, avem fărâme de adevăr, interpretarea unei fapte pentru a susține o agendă politică, geopolitică.
- haha-gandă - pseudosatira care include și conținut fals
- noi nu verificăm din reflex sursa de unde vine informația.
- pe situația din Ucraina, apar postări care relativizează victimele, că de ce femeile din Ucraina au unghiile făcute
- trolii pot fi relativ ușor e identificat, problema mai complicată este faptul că trollingul a devenit un comportament
- ducerea în derizoriu este o manieră de propagandă cu care ne confruntăm zilele acestea. Părerea mea este că cei care sunt la originea acestor mesaje ne cunosc foarte bine
- fermele de troli din Sankt Petersburg sunt documentate dincolo de îndoială
- trebuie să recunoaștem că acest tip de propagandă a avut succes în România pe perioada pandemiei, pe perioada campaniei de vaccinare. Sondajele arată opțiunea pro europeană, dar îngrijorarea mea este că atunci când intrăm în profunzime, narațiunea strategică potrivit căreia toți conducătorii României sunt trădători este o narațiune cu o tracțiune foarte mare în opinia publică - variază între 60-65%.
- Este de datoria noastră să ținem cont de acest fundal psihosocial, de acest potențial de nemulțumire din societate, care ne face mai susceptibili la propagandă
- Propaganda nu vrea neapărat să te convingă, vrea să creeze confuzie, derută, să îți rămână în cap că ceva nu este în regulă. Aceasta este o armă redutabilă
- Cine fabrică propaganda - cred că pe unele narațiuni strategice care au circulat în spațiul românesc - de genul România ar trebui să fie neutră față de războiul din Ucraina - e clar cine este este în spate, e o narațiune care a circulat în presa rusă, a fost și o retorică oficială
- Propaganda circulă transnațional și este important să vedem ce narațiuni circulă în România, Polonia, Bulgaria
- se găsesc asemănări la nivelul Europei Centrale și de Est și pe regiunea Mării Negre - stereotipuri în legătură ci minoritățile naționale, ideea că NATO nu va apăra o țară săracă, că mijloacele de protecție țin de religie
- trebuie să ne ferim de generalizări și etichetări
- Eu am constat această migrare a discursului antivaccinare aproape instantaneu pe războiul din Ucraina, ideea că o ocultă a creat invazia, că mass media ne mint etc
- Există categorii de oameni care transmit mai departe mesaje propagandistice, mesaje toxice. Fără această amplificare din partea persoanelor reale, propaganda ar rămâne izolată
- Am ieșit din pandemie cu 62% dintre oameni care cred că pandemia a fost inventată de elite, cu 30% dintre români care cred că vaccinarea a fost pretext pentru microciparea oamenilor. Mi se par niște indicatori de slabă reziliență
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
Recomandările redacţiei
Ultimele știri
Citește mai multe Te-ar putea interesa și:
Partenerii noștri
