Zăganu, povestea unei beri românești născute la o... bere
Ultimii ani au adus o explozie a consumului de bere artizanală la nivel mondial, iar din peisaj nu putea lipsi România. În piaţa dominată de trei producători mari au apărut microberăriile, cu cantităţi limitate şi reţete diferite. Şi-au încercat norocul şi doi tineri antreprenori, prieteni de pahar, şi au reuşit să revitalizeze o fabrică veche pe o nişă nouă.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Într-o industrie dominată de producători străini se desprind şi câteva afaceri româneşti. O afacere românească, cu bere artizanală, o idee născută la o bere. Povestea „Zăganul” cum a început?
Alexandru Geamănu, antreprenor: Acum 6 ani eram cu Laurenţiu la o bere şi am venit cu năstruşnica idee să ne luăm o fabrică de bere. Ceea ce acum sună spectaculos, atunci a fost destul de înspăimântător.
- De unde a pornit discuţia de a face împreună o afacere?
Laurențiu Bănescu, antreprenor: La momentul respectiv nu mai lucram niciunul dintre noi şi eram într-un soi de pauză şi ne-am întâlnit la ziua unui prieten şi am purtat acolo o discuţie aşa, foarte scurtă, de 2 minute. Apoi ne-am reîntâlnit şi am început să dezvoltăm subiectul.
- Adică eraţi forţaţi de împrejurări, pentru că vă cautaţi amândoi un loc de muncă?
- Ne căutam drumul.
- Eu şi Laurenţiu, ne ştim din 1994 - 95. Dar am fost prieteni de pahar, petreceri, Vama Veche, copilării, nu a fost nimic foarte serios. Și asta a fost prima idee pentru a pune bazele unei afaceri.
- De ce neapărat bere?
Laurențiu Bănescu: Cumva era şi o frustrare a noastră că nu există un brand românesc de bere artizanală pe piaţă.
Alexandru Geamănu: Imediat după Revoluţie, în panoplia de berării româneşti erau 125, care, din păcate, până în 2008-2010, au dispărut. La ora respectivă era o singură fabrică de bere cu capital românesc.
- Fabrica de la Suceava.
Au decis să pornească pe drumul antreprenoriatului cu o microberărie în ianuarie 2013. Iar cel mai important pas era să găsească locul pentru producţie.
Cum a pornit afacerea cu berea Zăganu
Alexandru Geamănu: Un cunoscut de-al meu cunoştea pe cineva, care cunoaştea pe cineva, care cunoştea pe cineva, care avea o fabrică de bere. O fabrică de bere ce nu mai funcţiona, era în conservare de vreo 2 ani de zile A părut că este momentul acum sau niciodată. Acum 6 ani nu se vehicula atât de mult termenul de antreprenoriat, şcoli de business, era faci sau nu faci.
Laurențiu Bănescu: Dacă stăm să ne uităm în urmă, chiar am avut un curaj nebun să ne apucăm de business-ul ăsta. A fost o oportunitate că am găsit o fabrică la Măneciu. Investiţia a fost destul de mare la început.
- Ce înseamnă investiţie mare la început?
- Până am vândut prima bere au fost vreo 200 de mii de euro.
- Bani pe care îi aveaţi de unde?
- Pe unii îi aveam, pe unii nu, i-am împrumutat de la prieteni, de la bănci.
Moment de cumpănă: au început să se termine banii
- Prin ce momente de cumpănă aţi trecut?
Alexandru Geamănu: Când au început să se termine banii şi trebuia să plăteşti nişte salarii, nişte chirii şi pentru că nu aveam încă toate autorizaţiile, nu puteam să vindem. Când am luat primul credit, o linie de credit, nu am putut să o facem decât cu girarea unui imobil.
Laurențiu Bănescu: Alex a pus o garsonieră.
- Riscaţi să pierdeţi şi asta?
- Da, numai acum mă gândesc.
După 10 luni de goană după avize şi repunerea în funcţiune a liniei de producţie, pe 1 octombrie 2013 a iesit pe poarta fabricii şi prima bere ce purta numele locului în care s-a născut.
De unde numele „Zăganu”?
- De ce numele ăsta pentru berea voastră?
Bogdan Bazaoache - acționar bar „Fabrica de bere bună”: Unicitate. Zăganul este un tip de vultur care a trăit în zona unde e şi fabrica Măneciu, zona Cheia. O specie de vultur care a dispărut acum 50 de ani. Şi am încercat prin berea noastră să îl introducem în circuitul României.
- A existat vreo tentativă de antreprenoriat înainte să te apuci de afacerea asta cu bere artizanală?
Alexandru Geamănu - antreprenor: Am avut această idee de a face o minidistribuţie de lapte la domiciliu.
- Nu fost să fie o afacere cu sticle de lapte, dar a fost o afacere de sticle de bere?
- Da.
- Ai mai avut încercări de antreprenoriat?
Laurenţiu Bănescu: Da, am mai făcut înainte de 2008 un wine bar împreună cu trei prieteni, care merge şi acum.
Cum au câștigat primii bani
Au avut experienţe separate, dar amândoi au fost comercianţi de mici.
- Primii bani câştigaţi din viaţa ta?
Alexandru Geamănu: Am fost un mic întreprinzător în a aduna sticle de bere de pe plajă, adunam sticle goale pe care le duceam la punctele de vânzare şi unde luam nişte bani.
Laurenţiu Bănescu: Mergeam cu un grup de prieteni şi vindeam vechiturile ce nu ne mai trebuiau prin casă.
Alexandru Geamănu: Am ajuns la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, dar în anul III am realizat că nu cred că este genul meu de acţiune. Şi am ajuns într-o agenţie de publicitate, unde am luat-o de jos cu distribuire de bombonele şi fluturaşi şi încet-încet am urcat în ierarhiat agenţiei.
Lucrând în nişte agenţii mari de publicitate am învăţat să fiu mai organizat.
- Tu ai avut o legătură cu industria berii şi înainte de a te apuca de o afacere cu bere...
Laurenţiu Bănescu - antreprenor: Am lucrat în trei companii de băuturi şi una de cosmetice şi detergenţi pe poziţii de vânzări şi marketing, timp de 11 ani jumate.
„Știam cum se desface o bere și cam atât”. Cum se face berea?
- Înainte să vă apucaţi de afacerea voastră, ce ştiaţi despre bere? Ce cunoştinţe aveaţi despre acest produs alimentar?
Alexandru Geamănu: Eu ştiam cum se desface o bere şi cam atât.
Laurențiu Bănescu: Eu am lucrat în câteva companii de băuturi, dar în vânzări şi marketing, dar despre producţia în sine am început să învăţ când am achiziţionat fabrica şi pentru că am băgat nişte bani în fabrica asta, e treabă serioasă.
Corporatistul Laurenţiu şi publicitarul Alex au devenit berari de la zero, iar secretele berii le-au învăţat chiar de la angajaţii lor locali, de la fabrica din Măneciu, judeţul Prahova.
Ileana Drăghici - maestru berar: Procesul tehnologic începe cu măcinarea malţului şi introducerea apei în fierbător. La final toată masa de bere se transferă în filtru pentru a separa mustul de bere ce urmează a fi fiert cu hamei. Aici are loc fierberea cu hamei la 100 de grade cam 90 de minute. Din filtru intră într-un tanc de stocare de unde se îmbuteliază la sticlă sau la butoi.
- Cu ce bere aţi început, care a fost sortimentul de debut?
Laurenţiu Bănescu: Am început cu două sortimente, una blondă lager şi una brună, ulterior am făcut alte două beri noi, Indian Pale ale şi una roşie, de inspiraţie belgiană.
Au până acum 13 rețetete proprii de bere şi au produs la scară mare 8 dintre sortimente.
Laurențiu Bănescu: Noi mereu ne-am gândit ce bere ne place nouă să bem, asta să producem. Nu ce este pe trend.
Beri neobișnuite pentru piața românească
- Care sunt berile pe care le aveţi voi în portofoliu şi care sunt mai puţin obişnuite pentru piaţa românească?
Constantin Neacșu - manager de bar: De curând au fost lansate două tipuri de bere, Imperial IPA si Zăganul Stout. IPA este o bere blondă mult mai amară şi mult mai puternic alcolizată, are 10%, iar Imperial Russion Stout este o bere brună, cea mai densă în categoria ei, tot 10% alcool.
- Care este diferenţa între bere artizanală, bere craft şi cea produsă de marile companii?
Alexandru Geamănu: Eu aş pune egal între craft şi artizanal. Sunt unii care spun că fac bere artizanală, unii că fac bere craft. Diferenţele între ele...Cred că ţine foarte mult de gust.
Laurențiu Bănescu: Sunt produse în cantităţi limitate, după reţetă proprie şi într-o facilitate de producţie în care omul are foarte mult de spus, nu este totul automatizat.
Ileana Drăghici - maestru berar: Aportul omului în a face această bere este foarte mare. Automatizarea este o parte pe răcire şi pe fierbere.
Laurenţiu Bănescu - antreprenor: Berile industriale sunt foarte asemănătoare la gust. La cele artizanale găseşti o paletă foarte mare de arome. Dacă berile industriale sunt la fel de fiecare dată, asta înseamnă consistenţa, fără nişte arome deosebite. La berile artizanale este posibil să apară diferenţe de gust de la un lot la altul. Şi tocmai asta este frumuseţea în procesul ăsta.
Ileana Drăghici - maestru berar: Noi producem o bere cât mai aproape de natural, toate ingredientele sunt numai naturale.
Cum se vinde o bere scumpă pe o piață care preferă berea la pet
- Dacă ne uităm la cifrele oficiale, peste 60 % dintre români beau bere la pet. Acel sortiment este cel mai cumpărat de români. Voi aţi intrat cu o bere de nişă deloc ieftină. Cât de greu a fost să vindeţi?
Laurențiu Bănescu: Am avut tăria să nu ascultăm foarte mulţi oameni în jur care începuseră să ne descurajeze şi erau oarecum experţi în bere peste noapte şi ne spuneau să vindem la pet, să producem ieftin.
Alexandru Geamănu: Am plecat la drumul ăsta nu să dăm un tun, ci să construim un business solid. Și atunci, de la an la an, am avut o creştere sănătoasă cu care ne mândrim.
Laurențiu Bănescu: E greu să produci ieftin când ai o fabrică mică. Mare parte din ingrediente noi le luăm din afara ţării, pentru că în România nu se găsesc anumite feluri de hameiuri, malţuri speciale, drojdie, care înseamnă costuri mult mai mari.
Alexandru Geamănu: Primii clienţi i-am făcut, fie eu, fie Laurenţiu , cu o bere blondă în mâna dreaptă, cu una bruna în mâna stângă, erau primele sortimente de bere pe care le aveam la început. Și...bătut la uşa barului, şi vorbit cu managerul, şeful barului, şeful de tură şi le explicam.
Au ajuns uşor să vândă în aproape toată ţara şi nu s-au limitat la asta.
- Berea voastră a ajuns peste hotare?
- A ajuns, dar numai episodic. Vrem să ajungem să exportăm mai mult, mai ales unde sunt comunităţi mai mari de români.
Barul cu beri artizanale
Iar cu o investiţie de aproape 80 de mii de euro au pus pe picioare şi un pub în Capitală.
Bogdan Bazaoache - acționar bar „Fabrica de bere bună”: Până la deschidere, a fost nevoie cam de un an şi jumătate pentru găsirea spaţiului. Cred că am văzut undeva la 100 de spaţii. Au urmat încă vreo patru luni de amenajări.
Şi asta pentru că nu este un simplu pub, este un loc ce vrea să prezinte clienţilor toate berile artizanale româneşti, nu doar cele produse de ei.
Alexandru Geamănu - antreprenor : În momentul în care am reuşit să ne luăm un pic zborul, am zis că aceasta este prima investiţie care trebuie făcută. Un punct foarte bun în care oamenii pot veni şi gusta berile.
Constantin Neacșu - manager de bar: La început veneau foarte mulţi străini şi apoi a început să se egaleze balanţa. Străinii caută berea artizanală românească. Vin cu aplicaţii, cu hărţi.
Bogdan Bazaoache - acționar bar „Fabrica de bere bună”: Aici nu este doar un simplu bistro, este şi un loc în care încercăm să învăţăm clientul să înţeleagă berea. Tipurile de bere.
- E o bere roşie?
Laurenţiu Bănescu - antreprenor: Da, este o bere roşie.
- Specific belgiană?
- Are o drojdie belgiană, ca stil este red belgian ale.
- Se bea berea din sticlă?
- Niciodată!
- Aveţi un tabiet. Schimbați berile pe care le aveţi, scoateţi un sortiment şi introduceţi altul. De ce faceţi asta?
Constantin Neacșu - manager de bar: Tocmai pentru clienţi. Să poată să experimenteze, să vadă exact ce înseamnă o bere artizanală de calitate.
Ileana Drăghici - maestru berar: Berea nefiltrată are mult mai multe proprietăţi benefice. Chiar şi gustul este mai aproape de natural pentru că se simt şi drojdiile.
Ce spun cifrele din piață
Laurențiu Bănescu: Suntem bucuroşi că după șase ani, piaţa de bere artizanală a luat un avânt fantastic şi sunt peste 40 de producători acum în toate colţurile ţării. Aproape toţi producătorii de bere artizanală sunt români, entuziaşti ca şi noi. Unii foşti producători de bere acasă, homebreweri.
- Statistica oficială spune că 87% din totalul berii consumate în România este produsă de trei mari firme străine. Ce înseamnă piaţa de bere artizanală în volum, în cantităţi?
Alexandru Geamănu: Ca volum este o picătură într-un bazin olimpic. Piaţa de bere a fost de 17, 5 milioane de hectolitri, iar industria de bere artizanală este undeva la 12 mii de hectolitri.
- Iar pe această piaţă foarte nişată a celor care produc bere artizanală, unde sunteţi voi?
Laurențiu Bănescu - antreprenor: Probabil că suntem printre cei mai mari, dacă nu,cel mai mare producător. Am reuşit să punem bazele unui brand românesc, 100% autentic.
Bogdan Bazaoache - acționar bar „Fabrica de bere bună”: Avem o vânzare de 40 de mii de litri lunar.
- Iar creşterea de la an la an?
- Este cu 10-20%.
E foarte greu să fii antreprenor în România
- Este greu să fii antreprenor în România?
Alexandru Geamănu - antreprenor: Este foarte greu.
- Care sunt atu-urile lor de antreprenori?
Bogdan Bazaoache - acționar bar Fabrica de bere bună: Ambiţie, atenţie la detalii şi dorinţa de a crea ceva nou. Ne cunoaştem de undeva, de aproape 25 de ani. Sunt persoane în care am mare încredere şi de asta aici merge treaba foarte bine.
- Dacă experienţa voastră ar fi o lecţie de antreprenoriat, ce ar trebui să ştie acea persoană?
Alexandru Geamănu: Să se concentreze foarte mult la calitatea produsului, să o păstreze, să nu facă compromisuri şi să recupereze banii din piaţă.
Laurențiu Bănescu: Este bine să aibă un plan bine pus la punct şi să ştie câte ceva din partea financiară, chiar dacă nu este un subiect foarte sexy pentru un antreprenor. Curaj şi încredere în ideea iniţială de business. Asta mi se pare esenţial.
Reporter: Sergiu Voicu
Operatori: Paul Melinte, Mihai Pasăre
Montaj: Mădălin Manole
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
