Ungaria deține recordul de cea mai mare inflație din lume: bancnota avea 29 de zerouri
35 de milioane de miliarde de dolari zimbabueni - aceasta este un caz extrem de denominare a unei monede. Singurul caz mai grav decât în acest stat african a avut loc la vecinii noştri din Ungaria.
Imediat după sfârşitul celui de al doilea război mondial, banca centrală a Ungariei a emis bancnota de un milion de pengő, urmată de cea de un miliard de pengő.
În iunie 1946, situaţia a ajuns la paroxism: a fost pusă în circulaţie bancnota cu cea mai mare valoare nominală, de 100 de milioane de miliarde, adică 10 la puterea 20, de pengő.
Balazs Barabas, corespondent Digi24 în Ungaria: Ungaria deţine recordul de cea mai mare inflaţie din lume. Aceasta s-a înregistrat în 1946, când rata inflaţiei era de 10 la puterea 16. Doar Zimbabwe s-a apropiat în 2008 de această rată, de 10 la puterea a 10.
Potrivit statisticilor, inflaţia era de 207% pe zi. Cât de dificilă a fost situaţia din Ungaria o arată evoluţia kilogramului de pâine. Astfel, în august 1945, preţul era de 6 pengő, apoi a urcat rapid la 80 şi la 135 de pengő, în luna noiembrie. La începutul lui decembrie 1945, preţul era de 310 pengő, ca să ajungă la 550, 700 şi până la 7.000 de pengő la finele lunii.
Din mai 1946, preţul unui kilogram de pâine a evoluat de la 8 milioane de pengő până la 5 miliarde 850 de milioane, în iunie.
La 1 august 1946, guvernul maghiar a tăiat nodul gordian: a introdus denominarea, împreună cu schimbarea monedei: forint în loc de pengő. Practic, prin noua monedă, s-au tăiat 29 de zerouri, din coada vechii valute.
O altă ţară vecină, Serbia, a trecut şi ea prin denominare, după destrămarea Iugoslaviei şi pe fondul războaielor din fosta federaţie. Dinarul iugoslav s-a devalorizat rapid în 1992, după ce 4 dintre cele 6 republici iugoslave şi-au declarat independenţa.
- Dacă cineva primea salariu 3, 4, 5, 10 mărci, dacă nu îi schimba la 9 sau la 10 dimimeaţa, după amiază pierdea sigur 20% din bani.
- A primit cinci mărci salariul. S-a dus în piaţă, a luat 10 ouă şi 2 kilograme de cartofi. Cum să trăieşti? Foarte greu...
În 1994, a avut loc o denominare, când 13 miliarde de dinari vechi au devenit un dinar nou. Acţiunea a fost urmată de o raportare a noii monede la marca germană.
La rândul său, Bulgaria a trecut la denominarea Levei după ce a avut o gravă criză economică, la mijlocul anilor 90. La 5 iulie 1999, moneda bulgărească a rămas fără 4 zerouri: 10.000 de leva au devenit o leva. Mai mult, noua monedă bulgară era la paritate cu marca germană. Din momentul introducerii monedei europene, rata de schimb a devenit de aproximativ două leva pentru un euro.
Un scenariu asemănător s-a petrecut la sfârşitul anilor 90 şi în Rusia. Guvernul de la Moscova a recurs la o tăiere a trei zerouri din coada rublei, după criza economică din 1997-1998. Măsura a dus la devalorizarea bruscă a monedei naţionale, cu aproape 70% în comparaţie cu dolarul american în următoarele şase luni.
Cel mai recent caz de denominare din vecinătatea României este Turcia. Pe 1 ianuarie 2005, lira turcească a pierdut şase zerouri şi a devenit, pentru scurt timp, cea mai slab evaluată monedă naţională din lume în acel moment.
Preţul unui kg de pâine, în Ungaria, după război
- august 1945 - 6 pengő
- noiembrie 1945 - 80 pengő la începutul lunii şi 135 pengő la finele lunii
- decembrie 1945 - 310 pengő la începutul lunii şi 550 pengő la finele lunii
- ianuarie 1946 - 700 pengő la începutul lunii şi 7.000 pengő la finele lunii
- mai 1946 - 8.000.000 pengő la începutul lunii până la 360.000.000 pengő la finele lunii
- iunie 1946 - 5.850.000.000 pengő
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
