„Planul de contingenţă prevede modul de reacţie al Alianţei când un stat este atacat. Acum doi ani acest plan era doar pe hârtie, acum s-au făcut paşi concreţi”, au explicat pentru Hotnews.ro sursele citate. Potrivit acestora, dezvoltarea planului de contingenţă înseamnă mai multă securitate pentru România.
Nu e clar însă în ce constă în mod concret dezvoltarea acestui plan, cel mai probabil ar putea fi vorba de stabilirea în clar a ţărilor care trimit trupe şi a numărului acestora în caz că România ar fi atacată.
Declaraţia comună a summit-ului NATO de la Varşovia, care încă se negociază la această oră, ar urma să mentioneaze şi operaţionalizarea deplină a bazei de la Deveselu care va trece sub comandă Aliaţilor, au mai explicat sursele citate.
În 2014, după summitul NATO din Țara Galilor, președintele de atunci, Traian Băsescu, declara că „România are acum un plan de contingență, de acțiune, în condițiile în care este atacată”.
„Aceste scenarii vizează varianta atacului României de pe mare, atac terestru, atac de aviație, iar planul de acțiune vine și dă soluțiile de apărare a României alături de forțele ei armate”, a afirmat președintele.
El a subliniat că țările aliate vor acoperi, în baza principiului solidarității, costurile unor operațiuni militare de apărare a României, așa cum și țara noastră a suportat costurile prezenței militarilor săi în Afganistan.
România este în momentul de față, în urma deciziilor de la acest Summit, o țară care va fi apărată în orice scenariu în care va fi atacată. În cel mai scurt timp, structurile militare de la NATO și cele naționale trebuie să elaboreze disponibilitățile de forțe în cadrul Alianței pentru ca România să fie apărată în oricare dintre scenariile în care ar fi atacată sau ar putea să îi fie afectată integritatea teritorială și suveranitatea”, afirma Traian Băsescu.