SPECIAL BASARABIA. Anul 1940, a doua pierdere a Basarabiei, în urma înțelegerii dintre Hitler și Stalin

El a fost semnat la Moscova de miniştrii lor de externe Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov. Ofensiva nazistă împotriva Uniunii Sovietice în 1941 a permis apoi României conduse de mareşalul Ion Antonescu să recapete pentru scurt timp teritoriul dintre Prut şi Nistru.

Dar contraofensiva sovietică din 1944 a dus atât la ocuparea Chişinăului, cât şi a Bucureştiului. Iar Tratatele de la Paris din 1947 au confirmat şi cedarea Basarabiei împreună cu Bucovina de Nord, şi plasarea României în sfera de influenţă comunistă. Urmările acelor semnături se resimt şi astăzi.

De-a lungul Prutului, de-o parte şi de alta a frontierei, există zeci de localităţi cu acelaşi nume: Petreşti, Măcăreşti, Ungheni, Sculeni. Acordul dintre Hitler şi Stalin a făcut ca în anul 1940 aceste așezări basarabene să fie tăiate în două. Legăturile dintre locuitorii de pe cele două maluri nu s-au refăcut nici după căderea comunismului.

La 26 iunie 1940, ministrul de Externe sovietic Viaceslav Molotov i-a înmânat ambasadorului român la Moscova, Gheorghe Davidescu, o notă ultimativă. URSS solicita României ca în 24 de ore sa accepte cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord. Bucovina nu aparţinuse niciodată Rusiei, ci Austriei, dar Uniunea Sovietică o revendica drept compensaţie pentru cei 22 de ani de administraţie românească în Basarabia. Consiliul de Coroană al lui Carol al II lea, adunat la Bucureşti în aceeaşi noapte, a hotărât iniţial să reziste, dar URRS a revenit cu un nou ultimatum.

„Printre altele, sovieticii au spus în actele lor ultimative că slăbiciunea URSS era de domeniul trecutului, că ceea ce se întâmplase în 1918 trebuia reparat, că România trebuia să evacueze în câteva zile teritoriul Basarabiei şi ceea ce era o noutate pentru oficialii români şi nordul Bucovinei, pentru că aşa cum spunea propaganda sovietică, jugul boierilor români trebuie să înceteze”, spune istoricul Dorin Dobrincu.

A doua zi, 27 iunie, tensiunea crește la Bucureşti. Consiliul de Coroană se aduna din nou, seara. Dar raportul neliniştitor al Statului Major spune ca armata română nu poate face faţă situației, iar semnalele primite de la Londra şi Berlin fac ca voturile pentru acceptarea cedărilor teritoriale să urce de la 10 la 19, cu numai șase în favoarea rezistenţei şi un vot pentru expectativă. România cedează astfel formal Basarabia. Fapt folosit si până astăzi de propaganda comunistă.

Trupele sovietice nu au aşteptat să treacă cele patru zile convenite pentru evacuare şi au intrat imediat în Basarabia, în ziua de 28 iunie. Bucovina de Nord și sudul Basarabiei au intrat în componenţa Ucrainei. La Chişinău s-a instalat regimul comunist, iar Basarabia a fost unită cu Transnistria și a primit numele de Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Nici în ziua de astăzi, oamenii de pe malul Prutului nu spun că România a cedat Basarabia de bună voie.

Revenirea autorităţilor române în Basarabia, o dată cu celebrul ordin al lui Ion Antonescu „Soldaţi, vă ordon: treceţi Prutul!” de la 22 iunie 1941 a fost de scurtă durată. După înfrângerea de la Stalingrad, contraofensiva sovietică a ajuns la Prut în martie 1944.

A fost momentul în care dincolo de Prut a reînceput teroarea comunistă. Efectele Pactului Ribbentrop - Molotov au fost prelungite la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial de împărţirea sferelor de influenţă în Europa prin înţelegerea de la Ialta, din februarie 1945, între liderul sovietic Stalin, premierul britanic Churchill şi preşedintele american Roosvelt. Iar ruperea Basarabiei de România a fost admisă de marile puteri prin Tratatele de Pace de la Paris doi ani mai târziu, în februarie 1947.

Din aceeaşi secţiune, SPECIAL BASARABIA:

O unire imposibilă: România şi Republica Moldova

Basarabia, provincia cea mai urgisită

URSS a supus Basarabia prin teroare

Rusificarea a dominat epoca sovietică

Republica Moldova, la răscrucea dintre Uniunea Europeană şi Rusia

Basarabia, alt nume al Țării Românești