Școala finlandeză, un model de succes
Acestea sunt ingredientele sistemul de învăţământ din Finlanda, a cărui eficienţă este recunoscută la nivel internaţional şi care i-a făcut pe mulţi experţi să meargă în pelerinaj la şcolile din această ţară pentru a fura reţeta succesului.
Edi, Ana, Monica, Ioana, Anya, Răzvan, Bianca... Sunt doar câţiva dintre copiii care şi-au lăsat amprentele în şcoala româno-finlandeză din Bucureşti şi care, la rândul lor, vor purta amprenta acestei şcoli în care învaţă. Este o instituţie hibrid, care a adoptat metodele de predare şi învăţare din sistemul educaţional finlandez, dar care a păstrat cursurile din programa autohtonă. La ore, elevii sunt mult mai liberi în exprimare, experimentează şi sunt încurajaţi să ceară ajutor atunci când au nevoie. Nu e obligatoriu să stai drept în bancă în clasă, învăţătoarea e strigată pe nume, iar învăţarea este o joacă interesantă.
„Încerc să le expun puţin din teorie şi apoi îi las pe ei să-şi dea seama ce se întâmplă, să experimenteze, să descopere singuri lucrurile pe care eu aş dori să le predau”, spune una dintre învățătoare.
Altfel spus, matematica, geografia, istoria se pot învăţa şi altfel decât cu pixul în mână, în faţa unui caiet cu multe pagini scrise după dictarea învăţătoarei.
„Dacă alegi un profesor pe care îl consideri de calitate, îi vei da libertatea ca el să-şi organizeze atât predarea, cât şi activităţile copiilor în felul în care consideră că este cel mai bine pentru acea clasă”, subliniază Alina Cîrjă, manager proiect.
Inovaţia are, însă, şi un preţ. Şcoala româno-finlandeză din Bucureşti, care şi-a deschis porţile acum doi ani, este o şcoală privată, iar părinţii trebuie să plătească 10.000 de lei, anual pentru un copil. Deocamdată, are doar trei clase: pregătitoare, clasa întâi şi clasa a doua. În total, 41 de elevi înscrişi pentru acest an şcolar, care învaţă despre lume şi oameni prin metodele care au consacrat sistemul educaţional finlandez ca pe unul dintre cele mai bune din lume. Care este reţeta succesului acestui sistem care, paradoxal, nu încurajează competiţia între elevi, ci colaborarea? Învăţământ obligatoriu de la şapte ani, teme şi testări foarte puţine, multe activităţi practice şi recreere în aer liber şi mai puţine ore de curs decât în alte ţări europene.
Nu este de neglijat nici faptul că toate şcolile au dotări de înaltă calitate, iar profesorii sunt atât de calificaţi încât, în Finlanda, nu există inspectori care să-i verifice. O ţară întreagă are încredere în ei, iar studiile şi statisticile le confirmă pregătirea şi eficienţa la catedră: peste 90 % dintre adolescenţi termină liceul şi aproximativ 66 % o facultate. Din anul 2000, când OCDE a lansat Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor, Finlanda s-a aflat mereu în primele trei locuri ale clasamentului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
