Românii din Cernăuți, prinși în războiul dintre Ucraina și Rusia
Bucovina s-a unit cu România, la 28 noiembrie 1918. Jumătatea nordică a fost pierdută în 1940 prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Dar jurisdicţia Ucrainei priveşte şi alte foste teritorii româneşti. Basarabia, ruptă de România tot în 1940, şi devenită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, a pierdut în favoarea Republicii Sovietice Ucrainiene regiunea Ismail, înglobată din 1954 regiunii Odesa. Cei în jur de 400.000 de români din Ucraina, trăiesc astăzi în aceeaşi tensiune ca şi populaţia majoritară: Ucraina se află în război cu Rusia. Iar recent, dorinţa Kievului de a avea o biserică naţională a provocat noi neînţelegeri cu Moscova.
Biserica ucraineană se rupe de Moscova
La 31 august 2018, patriarhul Kirill al Rusiei l-a vizitat la Constantinopol pe Bartolomeu I, patriarhul ecumenic, „primul între egali” în lumea ortodoxă. Întâlnirea a fost glacială. Patriarhul ecumenic a rămas ferm: Ucraina va avea o biserică autocefală, aşa cum au majoritatea naţiunilor ortodoxe. După câteva săptămâni, Bartolomeu I a binecuvântat doi episcopi ucrainieni, până atunci parte a unei biserici naţionale necanonice. Patriarhul Kirill a ameninţat cu represalii: dacă Patriarhul ecumenic va acorda Kievului tomosul - adică va recunoaşte independenţa Bisericii Ucrainiene - Biserica Ortodoxă Rusă va rupe comuniunea cu Patriarhia Ecumenică. Credincioşii unei Biserici nu vor putea participa la slujbele celeilalte. Într-o ţară aflată deja în război cu Rusia, potenţialul de criză este îngrijorător.
Represaliile Moscovei pot crea noi tensiuni
Oleksandr Bankov, ambasadorul Ucrainei în România: „Suntem conştienţi de faptul că Rusia, prin Biserica Ortodoxă Rusă şi prin alte forme de influenţă pe care le are, va încerca diferite provocări care vor viza anumite biserici, catedrale şi alte clădiri de cult care aparţin comunităţii Bisericii Ortodoxe/ Patriarhia Moscovei. Fiind conştienţi de acest fapt, şi statul ucrainean face eforturi. Ştim foarte bine cum procedează Moscova, cum încearcă Moscova prin centrele de influenţă, prin manipulări informaţionale, prin instigări la violenţă socială. Dar cu siguranţă vom lua toate măsurile pentru a nu permite aceste situaţii. Riscul există, bineînţeles, pentru că având starea de război cu Rusia, nici pe tema aceasta, de Biserică, nu puteam fi siguri că Rusia nu va folosi toate instrumentele pe care le are”.
Ucraina își revendică independența religioasă
Disputa istorică dintre Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Ucraineană porneşte de la interpretarea diferită dată unui act emis de Patriarhia de la Constantinopol în 1686 prin care Scaunul Mitropolitan de la Kiev a fost subordonat Rusiei. Patriarhul Kirill susţine că actul este perfect valabil, înalţii ierarhi ucrainieni şi Patriarhia Ecumenică spun că extinderea jurisdicţiei ruse era condiţionată şi că Rusia nu şi-a ţinut promisiunile.
Aceasta în condiţiile în care aproape jumătate din bisericile şi mănăstirile de pe teritoriul Ucrainei sunt în acest moment subordonate Patriarhiei de la Moscova, disproporţionat etnic, având în vedere că ruşii ucrainieni sunt numai 17% din populaţie.
Independenţa Bisericii Ortodoxe Ucrainiene se bucură de sprijinul masiv al populaţiei, de mult timp, inclusiv din partea minoritarilor din Ucraina.
Oleksander Bankov, ambasadorul Ucrainei la București: „De fapt, există trei jurisdicţii în ortodoxie, există Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, există Patriarhia Kievului, cea care a rupt relaţiile în 1992, şi biserica autocefală ortodoxă ucraineană. Procesul de creare a bisericii naţionale ucrainene este lansat de ierarhi ai Patriarhiei Kievului şi ai biserii ortodoxe autocefale, care nu sunt canonice conform dreptului canonic, dar care au solicitat Constantinopolui acordarea acestui drept de creare a bisericii independente şi de obţinere a autocefaliei. Acest demers a fost susţinut politic de preşedintele Poroşenko şi de Parlamentul ucrainan care a votat în unanimitate pentru susţinerea acestui demers.
Românii, prinși între conflictul dintre Kiev și Moscova
Lora Bostan este şefa Catedrei de Limba română de la Cernăuţi. „Eu ştiu că o să rămân ortodoxă, aşa cum am fost. Dar de fapt eu îmi puneam întrebarea: De ce Ucraina să nu aibă biserică autocefală, cum este România şi alte ţări? Nu, aici e greu. Aici e o problemă legată de istorie, civilizaţia aceasta care s-a constituit multe secole la rând, cum s-a primit ortodoxia. Nu ştiu, mă gândesc să nu fie iarăşi ... despărţiri...”, spune profesoara, îngrijorată.
Dragoş Olaru, istoric şi arhivist, Cernăuţi: „Cu ani în urmă, cu vreo 10-15 ani în urmă, eu vorbeam despre aceea că ar fi bine totuşi ca parohiile noastre româneşti din regiunea Cernăuţi şi din întreaga Ucraină să treacă la Patriarhia de Kiev. Fiindcă mai devreme sau mai târziu, Ucraina va obţine acest drept, care este un drept legitim al unui stat existent după cum a obţinut de fapt şi România în 1924, era mai bine. Dar acum aceste tensiuni pot să se agraveze. Patriarhia rusă a declarat că se rupe orice legături cu Constantinopol ceea ce e ceva foarte grav care se poate răsfrânge şi asupra românilor din Bucovina şi din Ucraina.
Preot român: „Trăim ca fraţii cu ucrainienii”
Preotul Vasile Covaliuc din oraşul Storojineţ ştie bine că multe din mănăstirile populare printre ortodocşii ucrainieni ţin de Patriarhia Moscovei. Cum toţi sunt puşi în situaţia de a alege între Moscova şi Kiev, se teme că în acele comunităţi pot apărea ciocniri. Nu are însă nici o grijă în privinţa enoriaşilor săi.
Preot Vasile Covaliuc, protopop Storojineț: „Biserica a fost închisă până în anul 1989, a fost închisă în timpul comuniştilor. După ce s-o redeschis, avem credincioşi ucrainieni 70-75%, iar cam 20% români.
- Care sunt relaţiile în această comunitate?
- Trăim ca fraţii.
Influența Rusiei prin Patrirhia Moscovei
Potrivit canoanelor ortodoxe şi procedurilor legale ale Ucrainei, Biserica Ortodoxă Ucraineană va primi tomosul şi va deveni complet independentă în câteva luni. Cel mai probabil, Patriarhia de la Constantinopol, condusă tradiţional de un etnic grec, va continua să înfrunte presiunile Moscovei, fie ele sub formă politică sau religioasă. În iulie 2018, Atena a expulzat doi diplomaţi ruşi acuzaţi că făceau prozelitism la Muntele Athos în favoarea Bisericii Ortodoxe Ruse. Vechea tentaţie hegemonică a Rusiei asupra naţiunilor ortodoxe a reapărut.
Oleksander Bankov, ambasadorul Ucrainei în România: „Sunt sigur că Patriarhul Ecumenic va merge până la capăt, ca dovadă nu a fost nici o reacţie după ruperea relaţiilor dintre Moscova şi Constantinopol, nu au fost mari emoţii. Relaţiile dintre Constantinopol şi Moscova arată criza din ortodoxia mondială. Ea a fost potenţată într-o oarecare măsură de chestiunea ucraineană, de faptul că Ucraina a soliciat autocefalia, dar conflictul deja durează de câţiva ani. Ultima adunare în 2016 a fost convocată de Patriarhul Bartolomeu, dar a fost ignorată de Kirill şi de 2-3 reprezentanţi ai ortodoxiei mondiale. A fost o încercare, şi nu e prima dată când patriarhul Bartolomeu încearcă să facă dialogul şi consensul să fie folosit de ortodoxia mondială. Rusia vrea să devină centrul mondial al ortodoxiei, a treia Romă, adică ceva mai mult decât are acum. Poziţia aceasta nu poate fi tolerată de alte biserici. De aceea conflictul din ortodoxie a existat şi până la situaţia din Ucraina şi tomosul autocefaliei”.
Între timp, Ucraina a pierdut 13 mii de oameni, militari şi civili, în conflictul generat de ocuparea Crimeei şi ciocnirile din estul ţării din regiunile Doneţk şi Lugansk.
Michailo Zuchman, directorul Bibliotecii Universitare Cernăuți: Toate problemele între Ucraina şi Rusia, după anul 2014, au apărut când Ucraina a declarat că alege apropierea de Uniunea Europeană. Este dorinţa poporului ucrainean, a tineretului din Ucraina. Suntem hotărâţi să ne menţinem direcţia spre integrarea euro-atlantică şi integrarea în UE. Acestea sunt sunt cauzele principale care au adus la anexarea Crimeei și la conflictul militar din estul Ucrainei”.
Cernăuți primește refugiați din estul Ucrainei
Două milioane de oameni şi-au părăsit casele aflate în zona de conflict, cea care reprezenta până nu demult 20% din potenţialul industrial al Ucrainei.
Prof. Tamara Marusîk, prorector Universitatea Cernăuți: „Ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei este cumplit. Au murit mulţi tineri, iar cei care reușesc să revină acasă, după ce au stat o vreme în zona de operaţiuni antiteroriste, au traume psihice grave. La Universitate, avem un program dedicat integrării și adaptării militarilor reveniți din zona de operațiuni antiteroriste. Avem mulți studenți din estul Ucrainei. Până la începutul acestei agresiuni militare, locuitorii din zonele estice aveau o altă mentalitate, diferită de cea a ucrainenilor din zona vestică a țării. Când a ajuns primul grup de studenți din acele regiuni la noi la Cernăuți, o studentă a sunat-o pe mama sa și i-a spus: „Mamă, aici este atât de frumos, aici nu se aud împușcături”. Adică cei din est considerau că în vest lumea este dușmănoasă, că suntem banderoviști, adică adepţi ai naţionalistului Stepan Bandera, care omoară și distrug. Din păcate, avem de a face cu o astfel de mentalitate în regiunile din estul țării”.
- Când credeţi că această situaţie se va încheia?
Michailo Zuchman, director Biblioteca Univ.Cernăuţi: „Este o întrebare foarte serioasă şi nu e deloc uşor de răspuns. Eu, şi nu numai eu, noi avem convingerea că totul se va termina atunci când va cădea regimul lui Vladimir Putin de la Kremlin. Sperăm că sub presiunea sancţiunilor își va pierde curajul politic şi forţa economică şi militară ca să nu mai continue această confruntare cu Ucraina și cu toată lumea civilizată”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
