România la bilanț. Cum stăm la capitolul construcții?
Digi24 vă propune o analiză săptămânală a economiei, una bazată pe cifre care ne ajută să înţelegem nu doar în ce direcţie merge economia ţării, dar şi cum anume resimt cetăţenii acest lucru. Cresc salariile, sunt eliminate taxe, dar cât anume costă toate aceste măsuri, care sunt efectele lor? Răspunsurile, bazate pe cifre oficiale, vin la „România la bilanţ”.
După ce am tot auzit că ne merge bine şi că semnalele de creştere vin din toate direcţiile, a venit timpul să vedem reversul medaliei. Sectoarele economice au o evoluţie mai lentă, ba chiar în scădere. Valul de creştere s-a temperat şi, ca orice val, se întoarce acum spre bază.
Unul dintre sectoarele cu mii de angajaţi care a fost serios afectat de criza economică a fost cel al construcţiilor. Când a început din nou activitatea, oficialii tot spre acest sector ne-au trimis să ne uităm.
S-a construit alert, s-au recuperat locuri de muncă, iar autorizaţiile de construcţii, mai ales cele pentru case, au avut o creştere de aproape 80% la începutul anului. Oamenii au avut din nou curaj să se împrumute pentru o casă în rate, băncile au avut din nou curaj să crediteze pentru că, nu e aşa, salariile au crescut, există buget suficient într-o familie pentru a acoperi un credit, mai ales că dobânzile au fost mai mici.
Mirajul a ţinut însă doar patru luni. Inclusiv sub premisa unei stopări a Programului Prima casă, românii care voiau casă şi-au aranjat autorizaţiile. Dar nu aici e problema.
În luna aprilie, tot sectorul construcţiilor a scăzut cu 7,6% faţă de martie. Dacă ne ducem un an în urmă, scăderea ajunge deja la 15%.
Partea cea mai proastă este că această scădere despre care vă vorbim aici vine din lipsă de investiţii în proiecte publice.
Vedem cifrele, ca să întelegem mai bine. Scăderea de la statistică este, de fapt, o medie între creşterea mare venită dinspre construcţia de case şi minusul mare de la construcţiile inginereşti.
ianuarie - aprilie 2017/ian - aprilie 2016 :
Construcţii rezidenţiale:+ 51,4%
Construcţii inginereşti: - 24,6%
Adică minus la drumuri în mare parte, căci aici ar trebui să meargă cele mai multe fonduri publice, pentru că tot de aici s-ar şi întoarce când i-ai da unui furnizor străin şansa să îşi ducă marfa mai repede la clienţi. Nu şi în România.
Există însă în Ungaria şi poate nu ar strica să arucăm un ochi peste gardul vecinilor să vedem cum de au reuşit ei să adune nu mai puţin de trei mari constructori auto. Le-au făcut autostrăzi! Autostrada care ar trebui să lege Braşov de Budapesta e în constucţie doar la ei, la noi lucrările se tot blochează de 13 ani. Ei au un calendar clar şi zic că autostrada care va face legătura între Vama Borş şi capitala Ungariei şi se va uni cu autostrada A3 va fi gata în 2020.
Noi? Noi nu avem nici măcar şantiere. Ba mai mult, sectorul de autostradă din Bihor până în Cluj este abandonat.
Ar fi trebuit să luam deja viteză pe cei 64 de kilometri între tronsonul Suplacu de Barcău şi Borş. Doar că ceea ce s-a construit în România a fost expus intemperiilor mai mulţi ani, astfel încât fierul beton a ruginit, iar izolaţia structurilor ar trebui refăcută.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere ne promite că până la finalul lunii iunie va finaliza documentația de atribuire pentru contractul de proiectare și execuție care, ulterior, va fi trimis la Agenția Națională de Achiziţii Publice pentru validare.
Sigur, dacă nu am şti că la acest drum se lucrează din 2004, de la deja celebra companie Bechtel, poate că am crede îm promisiunile statului.
Din întreaga autostradă Borş-Braşov, cu o lungime de 415 km, sunt deschişi circulaţiei doar cei 52 de km între Gilău şi Câmpia Turzii. Promiţător, nu?
Chiar şi în aceste condiţii, un top european făcut de Eurostat pentru anul 2015 spunea că ţara noastră este cea mai ieftină destinaţie pentru investiţii dintre toate ţările Uniunii Europene. Mai ieftină decât Bulgaria, mai ieftină decât Ungaria.
Doar că România are puţin peste 700 de kilometri de autostradă daţi în folosinţă. Ungaria, de exemplu, cu o suprafaţă de două ori şi jumătate mai mică decât a României, are peste 1.300 de kilometri de autostradă. Spune-i asta unui investitor străin şi s-ar putea să îl intereseze mai puţin că salariul minim la tine în ţară e 320 de euro, iar în Ungaria trece de patru sute de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
