România la bilanț | Ce pregătire ar trebui să aibă miniștrii?
Digi24 v ă propune o analiză săptămânală a economiei, una bazată pe cifre care ne ajută să înţelegem nu doar în ce direcţie merge economia ţării, dar şi cum anume resimt cetăţenii acest lucru. Cresc salariile, sunt eliminate taxe, dar cât anume costă toate aceste măsuri, care sunt efectele lor? Răspunsurile, bazate pe cifre oficiale, vin de la „România la bilanţ”.
Am încercat de fiecare dată să punem în context efectele politicilor economice şi am dat câteva exemple de cum ar putea statul să fie un mai bun administrator. Insistăm pe această temă şi în această ediţie „România la bilanţ” şi renunţăm puţin la seturile întregi de cifre. Punem declaraţiile politice în context şi vedem care este impactul lor mai ales pe termen scurt.
Să fii un bun ministru ar trebui ca înainte să fi condus o afacere de succes ca să ştii cum funcţionează piaţa. Asta spun patronii din România despre cei care fac modificări fiscale şi se răzgândesc la doar o zi distanţă.
La noi, miniştrii sunt de profesie politicieni şi puţini înţeleg ce înseamnă acea predictibilitate atât de invocată de mediul de afaceri.
Alftel ar fi înţeles probabil de ce un impozit pe cifra de afaceri ar duce în insolvenţă una din trei companii active din România. De ce o declaraţie precum cea a desfiinţării Pilonul II de pensii va duce la o pierdere pe bursă estimată între 1,5 și 3 miliarde de lei pentru o singură zi.
Înţelegi riscurile? Ministrul finanţelor iese şi spune un lucru pe care, deşi ceilalţi oficiali îl neagă, inclusiv premierul, efectele în piaţă sunt majore: cotația la bursă a primelor 20 de companii a scăzut destul, cu până la 4% în doar o zi.
Oamenii de afaceri nu sunt atenţi la culoarea politică a unui ministru, ci la experienţa sa. Asta pentru că cele şase sute de mii de IMM-uri din România depind de deciziile acestora.
Nu doar oamenii de afaceri, ci şi experţii în fiscalitate reclamă o lipsă îngrijorătoare de transparenţă a noului Executiv. Este o problemă care poate duce la un sistem economic instabil şi impredictibil.
Iar scopul final nu este decât acela de a da salarii şi pensii mai mari.
Întoarcem puţin situaţia şi întrebăm: Oare dacă statul sprijinea şi mediul de afaceri, nu ducea această situaţie tot la salarii mai mari? Dacă susţii producţia internă, nu stimulezi tot creşterea salariilor? E drept că o faci indirect şi că angajatul nu mai crede că banii îi vin direct de la Guvern, ci de la patron.
Este vorba despre un cerc economic care, în final, ar ajunge să se susţină singur cât timp nu intervine nimeni cu reglementări din afara pieţei şi nesusţinute de studii de impact.
În tot acest timp, ne mai vin însă şi veşti bune şi propun să ne bucurăm de ele cât încă le avem. Industria e pe plus, unul considerabil. Creşterea faţă de anul trecut este de 16 la sută. Iar industria are un mare aport în PIB, ba mai mult, datele de pe primele trei luni cu creşterea economiei arătau că plusul se datora industriei.
Ultimele date de la statistică arată că evoluţia de acum este cea mai bună din ultimii patru ani şi tot statistica ne arată că industria prelucrătoare a mers cel mai bine. În mai 2017 faţă de mai 2016 avem un plus de 18,1%.
Singura problemă aici rămâne aceea că fondul acestor creşteri este tot consumul pe care industria din România, deşi în creştere, nu îl poate susţine.
Aşa se explică de ce am importat bunuri în valoare de aproape 6,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 18 la sută comparativ cu mai 2016.
Pe partea cealaltă, tot industria a susţinut şi exporturile. Iar aici creşterea a fost de peste 19 procente ceea ce în bani s-a tradus prin aproape 5,6 miliarde de euro (plus 19.3%).
Doar că, după ce tragem linie, veştile nu mai sunt la fel de bune căci deficitul comercial s-a mărit cu 1,1 miliarde de lei (în mai 2017 faţă de mai 2016: plus 12.8%)
Avem bazele unei economii care creşte. Am putea să construim o fundaţie sănătoasă dacă oficialii ar fi mai atenţi la viitor şi nu la beneficiile imediate.
Salariile sunt bune, dar investiţiile în economie sunt însă garanţia acestora şi nu promisiunile unor oameni politici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
