În ultimii ani de comunism, galantarele alimentarelor erau mai mult goale. Oamenii stateau la coadă ore în şir ca să ia aşa numiţii „adidaşi" de porc sau o sticlă de lapte pentru copii. Propaganda comunistă prezenta, însă, o imagine idealizată a familiei aşezate în jurul unei mese bogate. O imagine a abundenţei pe care românii aveau să o întâlnească abia după ani buni de la căderea regimului.
„Am depins de o anumită dietă impusă de sistemul comunist, de o anumită raţionalizare a dietei şi de raţionalizare a alimentelor, de sărăcirea care s-a întâmplat din anii '80, de foamete şi ne-am trezit imediat după '89 în această societate a consumismului, a hiperconsumismului nepregătiţi”, explică sociologul Angelica Marinescu.
Locul pieţelor de cartier a fost luat de supermarketuri şi hipermarketuri. Iar pe ruinele fostelor circuri ale foamei, aşa cum erau numite complexurile agroalimentare imaginate de comunişti, au apărut mari centre comerciale, cu magazine şi restaurante de tip fast-food. În vocabularul, dar mai ales în meniurile românilor au intrat hamburgerii, pizza şi şaorma.
„Dar asta nu înseamnă că s-a renunţat la mititei. Sau la sarmale. Românul mănâncă o zi-două fructe de mare, dar în a treia vrea să mănânce o ciorbiţă, ceva românesc”, spune Maria Popa, bucătar.
Topul preferinţelor gastronomice
Studiile arată că în topul preferinţelor sunt mâncărurile pe bază de carne şi legume, precum şi ciorbele. De altfel, românii cheltuiesc cel mai mult pe carne, adică 35 la sută din bugetul alocat cumpărăturilor. Peste o treime din bani se duc pe lactate şi legume, iar restul - pe fructe, ouă şi pâine.
„Alegerile alimentare depind de bani şi de timp. Bineînţeles că atunci când salariul nu este suficient de mare, nu poţi să-ţi permiţi să mănânci o hrană de o anumita calitate, nici să dai copilului alimente mai bune”, explică Angelica Marinescu.
Alimentarele şi chioşcurile au pierdut teren în ultimii ani. Hipermarketurile şi supermarketurile sunt acum locul de unde românii se aprovizionează cel mai mult, pentru că oferta de produse şi preţuri e mai largă. De la magazinele mici, oamenii cumpără, în special, apă, pâine sau ţigări. În piaţă ajung doar pentru a cumpăra legume şi fructe.
Și obiceiurile de a lua masa s-au schimbat. Pentru ca stau mai multe ore la serviciu, sunt mulţi cei care manâncă la serviciu.
Studiile arată că peste 40 la sută dintre români sar peste micul-dejun.
Pentru unii, fast-food-ul este soluţia cea mai la îndemână, chiar şi în miez de noapte.
Nici fast-food-ul şi nici mâncarea din hipermarket nu sunt însă prea ieftine pentru buzunarele românilor. Pentru alimente şi bauturi, românii cheltuie aproape o treime din salarii. Asta în condiţiile în care veniturile ajung abia la un sfert din media europeană.
La Digi24 vă arătăm, în această săptămâna, „România din Farfurie”. Vorbim cu specialişti şi vedem cît de sănătoase sunt alimentele pe care le mâncăm zilnic şi ce pericole se ascund în bucatele tradiţionale. De la medici aflăm şi de ce un român din trei este supraponderal şi ce trebuie să ştim atunci când ne alegem o dietă. Mergem şi în magazine şi vedem de ce este nevoie să ne uităm cu atenţie la etichete. Acolo descoperim şi că de fapt ajungem să mâncăm mai mult din import, în timp ce produsele noastre stau pe rafturile străinilor. Ne uităm cum au trecut românii în 25 de ani de la cumpărături pe cartelă la abundenţa din hipermaketuri. Digi24 vă arată aşadar că gusturile se discută, iar sănătatea trebuie să intre în meniul zilnic.