ROMÂNIA DIN FARFURIE. Gustul românesc se salvează, nu se discută
Eugenia Arpastoan cultivă, de când se ştie, legume de soi românesc. În grădina ei, cresc roşii, ardei, ceapă şi dovlecei, legume care, după cum arată, nu ar câştiga niciodată vreun concurs de frumuseţe. La capitolul gust, însă, rodul grădinii din Valea Someşului este câştigător, pentru că moştenirea primită de la strămoşi este respectată cu sfinţenie.
„Am 78 de ani şi eu aşa m-am deşteptat, cu seminţe de-astea şi de atunci am. Au procurat bunicii, au procurat parinţii şi, apoi, la rândul meu, mi-am procurat eu samânţa. Roşiile, degeaba le cumperi şi sunt frumoase. Pe astea, le poţi mânca precum mărul din grădină”, povesteşte Eugenia Arpastoan.
Să păstrezi seminţele pe care le plantezi primăvara nu este un lucru tocmai uşor. De pildă, cele de roşie şi de castravete trebuie uscate la soare şi apoi ţinute în pungi de hârtie, iar fasolea trebuie să stea la umbră. Puţinii tărani care mai cultivă legume cu adevărat românesti ştiu bine aceste reguli.
Seminţele strânse de Eco Ruralis sunt multiplicate și împărțite gratuit
De la oamenii pentru care gustul românesc este mai important decât profitul, câtiva tineri din Cluj-Napoca au început să strângă, în urma cu cinci ani, seminţe tradiţionale.
„Distribuim seminţele gratuit, întrucât considerăm că sunt un bun comun. Aşteptăm ca oamenii să le trimită înapoi sau să împartă seminţele cu sătenii din jurul lor”, spune Roxana Duminicioiu, director executiv al Eco Ruralis.
Alături de cei de la Eco Ruralis lucrează specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj şi zeci de voluntari. Împreună au strâns seminţe de la peste 180 de soiuri de legume românesti, cu sute de varietăţi.
Există chiar şi un catalog cu aceste seminţe, pentru ca cei interesaţi, în funcţie de ce vor să facă, să aibă posibilitatea de a alege. „Poate unii vor să facă bulion, alţii vor să le consume crude, alţii vor nişte roşii mai dulci. Avem, bineînteles, şi clasica inimă de bou, varietăţi diferite, texturi diferite, forme, arome”, spune Roxana Duminicioiu. Şi, ceea ce este cel mai important, potrivit directorului executiv al Eco Ruralis, 95% dintre oamenii care au comandat anul acesta astfel de seminţe sunt din mediul rural, ceea ce înseamnă că seminţele se întorc într-un habitat favorabil dezvoltării.
Ca să facă faţă cererii, salvatorii seminţelor româneşti le multiplică în două grădini experimentale, pe care le-au amenajat la Cluj-Napoca.
Pline de savoare şi mult mai sănătoase decât suratele lor străine din hipermarketuri, legumele tradiţionale româneşti au şi alte avantaje.
„Calităţi ca rezistenţă la secetă, la boli, la dăunători, adaptabilitate mare la condiţiile de sol. E foarte important, pentru că sunt foarte mulţi hibrizi care sunt aduşi şi nu sunt testaţi în România şi care cedează şi nu produc aşa cum promit", explică inginerul Szocs-Boruss Miklós-Attila, coordonator de campanie la Eco Ruralis.
Seminţe din 17.000 de soiuri de legume, fructe şi cereale sunt ţinute în Banca de Gene
Salvarea gustului românesc este şi misiunea Băncii de Resurse Genetice Vegetale. În depozitul de la Suceava, seminţele de la mii de legume sunt păstrate în sertare individuale, la fel ca banii şi bijuteriile, în cutiile de valori ale unei bănci tradiţionale.
Conţinutul acestora nu are însă preţ, pentru că este vorba despre seminţe strânse din toate colţurile ţării, de la oameni care au păstrat doar soiurile care au rezistat schimbărilor climatice din ultimii ani.
Potrivit Silviei Străjeru, director al Băncii de Gene, în colecţie există peste 17.000 de probe, din fiecare păstrându-se cel puţin 1.000 de seminţe. Toate sunt la dispoziţia celor care vor să aibă în gradină legume cu gust.
„În piaţă, toţi cei care vând îţi spun că vând un produs de sorginte românească, produse româneşti pentru că lumea cauta aşa ceva şi, indiferent că sunt aduse din Turcia sau de undeva din afară, ei spun că sunt româneşti. Majoritatea produselor din piaţă, din păcate, nu sunt româneşti, iar cele româneşti, dacă sunt, nu sunt de cea mai bună calitate pentru că oamenii renunţând la seminţele pe care le-au avut în familie sau le-au avut cândva parinţii şi buncii lor nu mai au de unde să ia samânţa asta tradiţională care este bună din punctul ăsta de vedere al calităţii organoleptice: au gust, parfum, culoare, e total altceva”, atrage atenţia Silvia Străjeru, director al Băncii de Gene Suceava.
Oricine vrea să ducă mai desparte gustul legumelor romanesti poate primi gratuit 25 de seminţe din fiecare soi. Cele mai multe cereri sunt pentru roşiile inimă de bou.
„În decurs de o lună, am primit seminţele. Mi-am facut singură răsadurile, mi-am dorit să am din mai multe forme pentru că eram sigură că unele or fi mai sensibile, altele nu. Mi-am dorit foarte mult inimă de bou pentru că se ştie că sunt foarte gustoase ... Mi-au plăcut foarte mult astea în formă de ardei. Au foarte mult suc. Deja cred ca am recoltat peste 200 de kilograme pâna acum”, sunt doar câteva dintre argumentele pe care Daniela Murariu, de pildă, le-a găsit pentru a face o cerere la Banca de Gene.
Peste 15.000 de cereri sunt onorate în fiecare an, iar reprezentanţii instituţiei oferă, tot gratuit, indicaţii pentru cultivarea legumelor, iar recunostinţa oamenilor este pe masură.
Cu toate acestea, soarta seminţelor tradiţionale rămâne incertă. Un studiu al Comisiei Europene, publicat la începutul anului, arată că piaţa seminţelor de legume este controlată de doar cinci companii.
Demersul cercetătorilor din Cluj şi Suceava se înscrie tocmai în încercarea de a promova agricultura traditională românească, în condiţiile în care peste 90% din răsaduri cresc din seminţe din străinatate. Într-o lume în care soiurile romaneşti dispar voit, unii se încăpăţânează să pastreze patrimoniul agricol.
În săptămâna care tocmai se încheie, la Digi24 v-am arătat România din Farfurie. Am vorbit cu specialişti şi am văzut cît de sănătoase sunt alimentele pe care le mâncăm zilnic şi ce pericole se ascund în bucatele tradiţionale. Campania Digi24 se încheie în această după-amiază, la ora 17:00, cu o ediţie specială, moderată de Tudor Muşat, în direct de la Rural Fest.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
