România de fațadă | Arhitectura nepăsării
Au fost cândva locul în care s-a scris istoria. Astăzi sunt ruine. Mai mult, un pericol pentru trecători. Monumentele istorice se prăbuşesc fără ca autorităţile locale să facă ceva. Tencuiala cade, ţiglele zboară, iar cărămizile sunt furate una câte una.
Viorel Blănaru, referent Direcția de Cultură Suceava: „Suntem aici în sala centrală a Cazinoului. Această superbă sală ce avea cândva placaje cu marmură de carrara, pardoseală cu marmură de carrara.”
Cazinoul din Vatra Dornei. A rezistat celor două războaie mondiale și comunismului. Ultimii ani l-au măcinat. Monumentul istoric, din vremea Imperiului Austro – Ungar riscă să devină o amintire a vremurilor trecute.
Andreea Petrescu, reporter Digi24: „Tencuiala din încăperile de aici din cazinoul Vatra Dornei a căzut cu timpul, ornamentele au fost distruse, candelabrele au fost furate iar tavanul sălii principale riscă să se prăbușească în orice moment.”
Viorel Blănaru, referent Direcția de Cultură Suceava: „Structura este grav afectată. În grosimea ei de cca 50 cm a pierdut cel puțin jumătate din grosime prin exfoliere, îngheț succesiv.”
„Se făceau nunți, se făceau baluri. Îţi vine să plângi în ce hal a rămas.”
***
”Eu din 79 am venit în oraș și era cea mai aspectuoasă clădire. Ne doare sufletul, e o pierdere.”
***
„Mizerabil, cazinoul lăsat în paragină.”
În 2004 clădirea a fost retrocedată Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Doru Bighiu, consilier local Vatra Dornei: „S-a încercat găsirea unui parteneriat cu Arhiepiscopia prin care cazinoul să fie trecut pentru o perioadă de un deceniu în proprietatea sau în custodia primăriei pentru ca acesta să fie inclus într-un proiect cu finanțare europeană, nu s-a dorit la momentul respectiv.”
Abia anul acesta Arhiepiscopia a pus la punct un proiect de consolidare și reabilitare a cazinoului cu finanțare europeană. Lucrările ar putea ajunge la 10 milioane de euro.
„Amenajarea clădirii are la bază, ca principiu, o îmbinare a funcțiunilor muzeale cu cele culturale. Se dorește crearea condițiilor pentru a putea fi expuse colecții muzeale de artă, precum și crearea unui mediu propice prezentărilor și dezbaterilor.”
Sursa: Biroul de presă al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților
Pentru locuitori a fost cândva cea mai frumoasă clădire din oraș.
Mircea Drăgan, director interimar Direcția de Cultură a județului Satu Mare: „Emblema orașului Satu Mare a avut o denumire, Hotel Pannonia, în primă faza, dupa 1918 - a trecut prin tot felul de alte, având alte funcțiuni printre care și magazin.”
În 2007, noul proprietar a vrut să recondiţioneze clădrea.
Raluca Țânțaș, director financiar firmă proprietară: „Din păcate, lucrările s-au oprit la un moment dat din cauza fondurilor insuficiente.”
Edilii îi acuză pe proprietari de distrugere şi a fost deschis chiar un dosar penal în acest caz. S-au dat şi două amenzi de 13.000 de lei, însă proprietarii au contestat în instanţă şi au câştigat.
Raluca Țântaș, director financiar firmă proprietară: „Noi nu am distrus clădirea. Noi am lucrat la renovarea ei. Am consolidat foarte mult, clădirea stătea să cadă.”
Gábor Kereskényi, primarul orașului Satu Mare: „A fost prejudiciată imaginea orașului, de fapt. Asteptăm finalizarea procesului.”
Pe de altă parte însă, proprietarii și edilii sunt în negocieri de câțiva ani pentru vânzarea clădirii. De la prețul inițial de 10 milioane de euro s-a ajuns acum la jumătate.
Gábor Kereskényi, primarul orașului Satu Mare: „Achiziționarea poți să o faci doar din bugetul local. Ori accesezi un credit, ori alte soluții din venituri proprii. Ar fi un efort financiar, dar pe viitor nu cred că putem să lăsăm pe termen lung acest imobil în paragină.”
- Să-l pună la punct cineva că e foarte frumos.
- Ați fost vreodată în interior?
- Am fost.
- Când și ce era atunci?
- Era foarte frumos
Şi casele boiereşti din Craiova au ajuns în ruină. Clădiri impunătoate cu arhitectură deosebită au fost lăsate de voia întâmplării. Pereţi scorojiţi, tencuială căzută şi crăpături, toate sunt acum fragile la cutremur.
„O intepretare destul de liberă a stilului eclectic, cu amprentă destul de pronunţată stilului neo-baroc francez.”
Casa Poenaru are aproape 100 de ani si este monument istoric.
Bogdan Marica, reporter Digi24: „Casa Poenaru a fost construită la sfârşitul secolului XIX şi poartă numele boierului la comandă căruia a fost ridicată. Imobilul a fost sediu pentru Casa Studenţilor până acum aproape 1 deceniu, când a fost retrocedat şi lăsat de izbelişte.”
Alte 20 de case de patrimoniu sunt în aceeaşi situaţie. Proprietarii vor să le vândă, iar preţurile depăşesc un milion de euro. Singurele măsuri luate pentru nepăsare: avertismente.
Ion Marcel Berendei, arhitect Direcţia de Cultură Olt: „Noi de la Direcţia de Cultură Dolj îi putem atenţiona cu scrisori şi îi putem soma să ia măsuri, ameninţându-i că în caz contrar putem declanşa o procedură de trecere în proprietate a statului.”
„Păcat de ele, sunt frumoase, sunt valoroase, sunt vechi dacă nu sunt valorificate la valoarea lor degeaba.”
***
„Sunt foarte multe şi eu văd şi îmi pare rău că sunt extraordinare.”
***
„Pe o scara de la 1 la 10 arata de 5, adica mai e putin si e ruina.”
În inima Transilvaniei, la 100 de metri de Biserica Neagră, o clădire veche de mai bine de 100 de ani stă să cadă. Fostul spital de dermatologie. A fost închis, pentru că devenise un focar de infecţie. Un investitor a cumpărat clădirea în 2013 cu gândul să o dărâme şi să construiască aici un hotel şi un centru comercial. Mai multe ONG uri s-au opus acestui plan şi au cerut autorităţilor să includă clădirea pe lista de monumente istorice. Documentele zac încă în sertare, iar clădirea a devenit între timp un adevărat pericol pentru pietoni. Nimeni nu a fost amendat.
Mirela Palcu, reporter Digi24: „Experţii tehnici spun că structura de rezistenţă este şubredă. de altfel pereţii au crăpat deja, iar grinzile din acoperiş se desprind bucată cu bucată.”
Cristian Drăghici, avocatul proprietarului: „Din nefericire, probabil la iniţiativa unor binevoitori ,au fost anunţate două fundaţii din Bucureşti.”
Johannes Bertleff, preşedintele OAR Braşov: „Clădirea din spatele nostru nu este cea mai spectaculoasă din punct de vedere arhitectural. Dar are alte valenţe: cea că este primul spital, faptul că ea se încadrează în specificul zonei.”
Proprietarul susţine că din cauza birocraţiei nu a putut investi niciun leu aici.
Cristian Drăghici, avocatul proprietarului: „Această procedură nu putea dura mai mult de 12 luni. E termenul limită impus prin lege. Au trecut şi cele 12 luni, procedura de drept ar fi trebuit să fie închisă, de fapt ea persistă la nesfârşit.”
De la munte, la mare. O casă impozantă din Constanţa, care a găzduit sediul Alianţei Franceze, cade pradă uitării. A fost pe rând - reşedinţă, comandament sovietic, în timpul lui Stalin , dar şi grădiniţă. Nu mai există niciun act care să redea istoria ei, dar oamenii locului spun că vila a fost proiectată de Anghel Saligny.
Andrei Chivu, arhitect: „Este una dintre cele mai spectaculoase clădiri care refac foarte mult elemente de stil neoromânesc. Sunt şi câteva influenţe de şcoală franceză.”
Actualul proprietar a lăsat clădrea să cadă în ultimii 10 ani. Pereţii sunt sparţi, acoperişul este găurit, iar din casă a dispărut tot, până şi burlanele. Proprietarul a fost somat, de primărie, în urmă cu două luni să repare casa. Mai are patru luni la dispoziţie, iar apoi imobilul va fi supraimpozitat cu 500 la sută.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
