Roboții și românii: sex, comunicare și viață bună. Opiniile unui cercetător

Cine s-ar fi așteptat ca o populație care se declară în proporție de 86,45% creștin-ortodoxă să-și facă „chip cioplit” din Inteligența Artificială și roboți? – se întreabă Constantin Vică, lector universitar al Facultății de Filosofie din București și cercecător la Centrul de cercetare în etică aplicată din cadrul Universității București.

Constantin Vică se numără printre experții care au lucrat la studiul „România peste 100 de ani”, un demers sociologic al BRD – Groupe Société Générale și D&D Research.

Au românii un imaginar Star Trek? Se pare că da, după cum arată concluziile studiului.

Entuziaștii din zona inovației consideră că o „cyborgizare” a relațiilor interumane este inevitabilă. Principalul gadget despre care românii cred că va fi integrat în corpul uman, prin implantarea de chip-uri sau device-uri în miniatură, este telefonul mobil/smartphone-ul.

Pentru 73.7% dintre români comunicarea cu un robot în viitor este preferabilă lipsei totale de comunicare. Acest detaliu indică, potrivit autorilor studiului, faptul că interacțiunea de orice tip constituie în viața socială a românilor un aspect vital pentru păstrarea sănătății psihologice.

Studiul „scoate la iveală o serie întreagă de date reprezentând viziunile optimiste asupra unui viitor automatizat, dar nu inuman”, susține cercetătorul Constantin Vică într-un punct de vedere remis Digi24.ro.  

„Un rezultat al studiului arată cât de multă importanță acordă românii chestionați unui aspect fundamental al «spiritului românesc»: conversația, discuția, modul comunicațional de a fi împreună. 73,7% dintre aceștia au încredere că, în lipsa unui interlocutor uman, vom putea comunica cu roboții. Mai mult, acești roboți vor fi cu adevărat universali, fiind capabili să simuleze orice fel de conversație posibilă. Visul lui Alan Turing se dorește a fi realitate pentru români. Peste o sută de ani”, subliniază Constantin Vică.

Ce putem înțelege din aceste prime descoperiri? Fără îndoială, atrage atenția cercetătorul,  „românii sunt absolut conectați la tendințele globale”.  

Parteneri artificiali

Ultimii ani au adus în prim-plan rolul crescut al roboților în viața socială, „de la cei care vor oferi plăcere sexuală la cei care vor însenina zilele lungi și însingurate ale bătrâneților”.

„S-a susținut, poate exagerat, că anul 2018 a fost cel al roboților sentimentali-erotici, dispuși să facă din fanteziile umane realitate (e ironic, dar încă din 1938, de exemplu, o revistă românească anunța «anul izbânzii roboților»). De altfel, un alt rezultat al aceluiași studiu, produs în urma discuțiilor din grupurile de experți, elevi sau studenți interesați de știință și tehnologie, prezintă un viitor deschis pentru sexualitatea umană: oamenii vor avea și parteneri artificiali, capabili de sprijin emoțional și dispuși oricând oricărei interacțiuni erotice. Chiar dacă prima reacție, emoțională, imediată, ar putea fi una de dezgust – «nu e natural!» sau «nu e normal!» strigă vocile conservatoare –, la o reflecție mai liniștită și atentă am putea înțelege ceva ce antropologul francez Claude Lévi-Strauss observase demult: cultura nu e nici naturală, nici artificială. Decuplarea sexualității de reproducere, fapt apărut odată cu metodele moderne de contracepție, este un câștig cultural al vremurilor noastre. Semnificația dată de și prin afectivitate, fie ea pur erotică, este tot un fapt cultural, și e lipsit de importanță dacă obiectul semnificației e doar un obiect”, mai spune Constantin Vică.

2118 – românii în luptă cu singurătatea

Cercetătorul consideră că disponibilitatea românilor față de ideea unui robot social în postura unui „companion” are în spate o presupoziție „foarte optimistă”. De ce? Fiindcă „roboții aceștia vor putea simula, cel puțin, forme ale conștiinței”.

„Fără a intra în interminabila discuție filosofică, psihologică sau din științele cognitive despre conștiință, putem observa că valoarea dată experienței pornește din intenționalitatea umană, nu din natura obiectelor conștiinței (care e întotdeauna conștiință a ceva). Nu contează dacă sunt biologici sau artificiali: companionii bazați pe Inteligență Artificială sunt cultură. În această cheie ar trebui să înțelegem și interesul pentru roboții mai zvăpăiați ai viitoarelor nopți polare pe care le vom trăi. Antropomorfizarea e un joc vechi, cu origine pre-creștină, de exemplu în ceea ce grecii au numit cultul lui Dionysos, cult pe care l-au preluat de la traci. Desigur, genealogiile acestea pot fi profund înșelătoare, dar de ce de mii de ani în toate regiunile locuite de români și de strămoșii lor jocul de măști și ritualurile lor (para)orgiastice s-au conservat? Roboții României din 2118 par a fi, în această lumină, continuarea altfel a unei tradiții, care nu e nici pe departe unică, a măștii ca dedublare și experiență a alterității. Atitudinea față de roboți reflectă atitudinea față de semenii noștri. Peste 100 de ani, de fapt, românii nu vor să fie singuri. Și nici nu-și doresc ca alți români să fie singuri. Ce spun aceste rezultate despre noi, cei de azi? Că ne dorim o lume în care nimeni să nu fie însingurat și nefericit. Altruism sau simț al dreptății, rămâne de aflat”, argumentează Constantin Vică.

Cercetătorul amintește de o distincție pe care Constantin Noica o făcea într-un text publicat în anii 1980, între comunicare și cuminecare (împărtășanie), „cuvânt românesc care descrie, cu nuanțele sale creștinești, acea împărtășire de gânduri și sensibilități, acea punere împreună a sufletelor și trăirilor omenești”.  

„Sharing, am spune noi astăzi”, adaugă Constantin Vică. „Și pentru că «sharing is caring», românii așteaptă de la roboți nu numai plăcere, ci și grijă. Chiar în două moduri. 71,5% dintre cei chestionați văd un viitor în care implanturile artificiale pot să salveze și să prelungească viața”.

Națiunea cyborgo-română

Și așa ajungem, în opinia cercetătorului, la una dintre reveriile sociale ale românilor legate de „urmașii” națiunii în 2118. „Viitorii roboți ai lui 2118 vor fi chiar urmașii noștri”, crede Constantin Vică.  

„Ne proiectăm imaginea acestor urmași ca cyborgi, entității vii care nu mai sunt întrutotul biologice. Nu ne oprim aici: 61,6% speră să existe nanoboți proiectați astfel încât să intervină în organismele noastre spre a le repara. De data aceasta e mai degrabă visul lui La Mettrie, filosof materialist francez, care vedea omul ca pe un mecanism ameliorabil și perfectibil. Rutina medicală va fi îmbunătățită tot prin apelul la forme de inteligență non-umană: nu doar diagnosticarea, ci și intervențiile medicale vor fi asistate de roboți și sisteme expert, consideră, de data aceasta, specialiștii, elevii și studenții. Aceste observații pot fi interpretate în mai multe moduri: într-un sens, românii își doresc proceduri de încredere și mai sigure și de aceea sunt dispuși să trăiască într-o lume mai mult decât umană, o lume în care capacitatea de decizie și acțiune este împărtășită cu agenți artificiali. În alt sens, e un semnal pe care, disimulat într-o proiecție a viitorului, românii îl transmit despre sistemul actual de sănătate. Orice viziune a viitorului, fie ea ficțională, psihologică sau morală, e o critică a prezentului”, opinează cercetărorul.

Cum rămâne cu munca?

Un alt capitol al studiului aduce în vizor subiectul automatizării muncii, arhidezbătut în Occident și de pe poziții de obicei sumbre.

Specialiștii consultați în studiu, în acord cu dezbaterea globală, văd un viitor cât mai automatizat, „în care marea majoritate a oamenilor nu va mai munci trăindu-și creativ timpul liber”.

„Pus în sintagme latinești, homo laborans va deveni homo faber, cel care face, construiește, cu un scop creator. Prin roboți încercăm să maximizăm bunăstarea generală și să eliberăm copiii copiilor noștri de tarele unei societăți post-industriale, obsedate de eficiență și profit imediat. Există și o frică legată de preluarea frâielor producției de către Inteligența Artificială. Tocmai de aceea 73,1% dintre cei intervievați cred că vectorii progresului tehnologic ar trebui să fie tot oamenii. Nu e nicio contradicție aici: oamenii sunt cei care au viziune, imaginație și gândesc viitorul – roboților le revine rolul de a-l pune în practică. Aceștia din urmă sunt resursele pe care tot omul le va pune la treabă. Remarc această încredere în forța minții umane care, odată eliberată de presiunea productivității aici și acum, va fi canalizată spre împlinirea și înflorirea propriului destin. Distopiile totalitare, din păcate trăite, ale secolului XX, care au pus munca în centrul creației sociale și de sine, sunt depășite. Poate într-un mod naiv, în care nu observăm noile capcane pe care le întinde automatizarea crescândă, dar plin de speranță. De fapt acum începe travaliul: potențialul creativ care există pretutindeni în România este cel care va face un an 2118 al bunăstării. El trebuie eliberat și încurajat, prin accesul la educație de calitate, servicii bune de sănătate și împlinirea capabilităților ca libertăți umane. În mod ironic, Marx are de-abia acum dreptate: în această revoluție pe care o trăim, socială, științifică și tehnologică, românii nu au de pierdut decât lanțurile. Și au de câștigat o lume nouă, în care, vorba poetului, vor fi vegheați de mașini capabile de harul iubirii”, conchide cercetătorul.

Demersul sociologic a fost validat și interpretat de un think tank format din Dan Petre – Conf. Univ. Dr. FCRP/SNSPA, comunicare publicitară și partener D&D Research, Răzvan Rughiniş – Cofondator Innovation Labs și profesor la Universitatea Politehnică din București, Constantin Vică – Lector universitar Facultatea de Filosofie în cadrul Universității din București și Cercetător la Centrul de Cercetare în Etică aplicată în cadrul Universității din București, Georgiana Ilie – senior editor la Decât o Revistă și redactor-șef la Școala9 și Matei Psatta – cofondator TPS Engage.

Rezultatele studiului de percepție „România peste 100 de ani” vor fi publicate în serial pe Digi24.ro și vor putea fi consultate, de asemenea, și într-un infografic pe pagina campaniei BRD: www.creatoriidemaine.ro.

Articol susținut de BRD.