Nu există bucurie mai mare pentru copiii care locuiesc în cea mai cruntă sărăcie, la marginea orașului Iași, decât atunci când voluntarii de la școala mobilă, psihologi și profesori, îi vizitează o dată pe săptămână. În doar câteva minute, toți cei care locuiesc în casele dărăpănate de pe Șes Bahlui se adună în jurul tablei de scris, care ajunge la ei pe patru roți. Învață, se joacă, simt că și ei contează și că au o șansă în viață.
„Oamenii care n-au mers la școală acum stau aici în locul ăsta foarte urât...nu sunt și ei în rând cu alți oameni”, spune Mădălina, 13 ani.
E drama pe care o înteleg chiar și cei mult mai mici ca Mădălina și care nu ratează nicio întâlnire cu studiul în iarbă, chiar dacă îl înțeleg mai mult ca pe o joacă. Cu toții sunt convinși, chiar dacă nu vorbesc despre asta cu părinții lor, că diferența dintre ei și alți copii, pe care îi văd atunci când merg în oraș, e șansa la educație și implicit la un trai mai bun. De aceea vor să învețe.
Pentru cei pe care părinții nu i-au înscris niciodată la școală, lecțiile de pe maidan sunt singura șansă de a învăța măcar alfabetul sau noțiunile elementare de aritmetică.
Școala mobilă i-a convins pe mulți să își dorească să vadă cum arată o sală de clasă adevărată. Cei care s-au lasat convinși merg la aceeași școală cu care Fundația are un parteneriat. Acestor copii le este greu să se adapteze oriunde și au nevoie de atenție specială.
„Profesorii nu-i acceptă în clasă pentru că de multe ori sunt murdari, niciodată nu-și plătesc fondul școlii sau fondul clasei, sunt copii care au nevoie de sprijin și ceea ce facem noi aici este să le arătăm că și ei pot face parte dintr-un grup social”, spune Liviu Măgureanu, coordonator Salvați Copiii.
Andreea are 12 ani și e în clasa a V-a. Este unul dintre foarte puținii copii din cartierul sărăcăcios care a mers constant la școală. „Prima dată când m-am dus la şcoală mi-a plăcut foarte mult! Și după aceea m-am dus la Salvați Copiii. Acolo am găsit lucruri foarte frumoase și mi-a plăcut foarte mult”, povestește ea.
Școala Mobilă este metoda la care Fundația a recurs pentru a-i convinge pe copii să se înscrie la cursuri, deoarece trăiesc într-un mediu unde principalele griji ale părinților sunt legate de supraviețuirea de azi pe mâine, iar educația este ultima pe lista prioritatilor.
De fiecare dată, despărțirile sunt grele și se încheie cu promisiunea fermă a voluntarilor că vor reveni în următoarea săptămână.