REPORTAJ. Peştera Sfântului Andrei, descoperită în 1918, de un avocat constănţean, căruia i-a apărut în vis
Biserica Sfântul Andrei iese în întâmpinarea credincioşilor zveltă şi strălucitoare. Nimic din peisajul de acum nu aminteşte de sălbăticia vremurilor când apostolul, considerat patron spiritual de români, alături de ruşi şi scoţieni, a ajuns pe aceste meleaguri.
Apostolul Andrei este primul ucenic care l-a urmat pe Mântuitor. Peştera lui a fost descoperită în 1918, de un avocat constănţean, căruia i-a apărut în vis. În apropierea grotei se află un izvor considerat cu puteri tămăduitoare. Legenda spune că apa ţâşneşte dintr-o stâncă pe care sfântul a lovit-o cu toiagul.
În biserica de lângă peşteră se păstrează moaşte ale Sfântului Andrei, fragmente dintr-un deget.
Ca să ajungă la Peştera Sfântului Andrei, pelerinii care pleacă din Constanţa trebuie să meargă pe DN3 spre localitatea Ion Corvin. Acolo, un indicator îi îndreptă pe drum secundar, în locul marcat de o cruce în formă de X. Puţină lume ştie că simbolul de pe indicatorul respectiv vine de la forma crucii pe care a fost răstignit apostolul în Grecia.
Tot pe urmele Apostolului ajungem şi la Mănăstirea Dervent, aflată la aproximativ 20 de kilometri de frontiera cu Bulgaria, pe un deal de unde pot fi admirate apele Dunării.
Povestea mănăstirii este legată de patru cruci masive din piatră, răsărite din pământ. Se spune că ele marcau locul unde au fost martirizaţi ucenici ai Sfântului.
Din cele patru pietre se mai păstrează doar două: crucea din paraclis şi crucea cu braţele retezate.
Legendă sau nu, oamenii sunt convinşi că acele cruci aduc sănătate şi îi vindecă de boli grave.
Un lucru este clar. Pământul ars de soare al Dobrogei păstrează atâtea vestigii de la începuturile creştinismului, încât nu e de mirare că provinciei dintre Dunăre şi mare i se mai spune şi Bethleemul românesc.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
