REPORTAJ. Ce tradiții de Paște au huțulii, o comunitate care trăiește pe culmile Bucovinei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

În Suceava trăiesc câteva mii de huțuli. Ei se consideră urmași ai dacilor şi puținii care mai păstrează tradițiile strămoșești, chiar dacă traiul la granița de nord nu i-a ferit de influențele vecinilor.

„Limba asta huțulă s-a format din limba slavă cu limba dacă”, spune Vasile Ilieși, un bătrân din satul Moldovița, județul Suceava.

Graiul vechi mai este vorbit doar de bătrâni, însă obiceiurile s-au transmis de la o generație la alta. La fel şi straiele alese pentru noaptea de Înviere petrecută la biserică.

Cu câteva zile înainte de Înviere se pregătesc bucatele care trebuie duse la sfințit. După convingerile huțulilor, spiritele strămoșilor se întorc în familie pentru a participa la masa de Paște, dar în egală măsură, spiritele malefice îi pun la încercare în Săptămâna Patimilor.

Huțulii nu-şi cunosc originea ca neam, dar păstrează tradiții şi obiceiuri transmise din generaţie în generaţie. În România, ei locuiesc în câteva comune din județele Suceava şi Maramureș.