REPORTAJ. Ce tradiții de Paște au huțulii, o comunitate care trăiește pe culmile Bucovinei

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

În Suceava trăiesc câteva mii de huțuli. Ei se consideră urmași ai dacilor şi puținii care mai păstrează tradițiile strămoșești, chiar dacă traiul la granița de nord nu i-a ferit de influențele vecinilor.

„Limba asta huțulă s-a format din limba slavă cu limba dacă”, spune Vasile Ilieși, un bătrân din satul Moldovița, județul Suceava.

Graiul vechi mai este vorbit doar de bătrâni, însă obiceiurile s-au transmis de la o generație la alta. La fel şi straiele alese pentru noaptea de Înviere petrecută la biserică.

Cu câteva zile înainte de Înviere se pregătesc bucatele care trebuie duse la sfințit. După convingerile huțulilor, spiritele strămoșilor se întorc în familie pentru a participa la masa de Paște, dar în egală măsură, spiritele malefice îi pun la încercare în Săptămâna Patimilor.

Huțulii nu-şi cunosc originea ca neam, dar păstrează tradiții şi obiceiuri transmise din generaţie în generaţie. În România, ei locuiesc în câteva comune din județele Suceava şi Maramureș.