RAPORT DE ȚARĂ. Vâlcea, județul cu cele mai multe mănăstiri, schituri și troițe
Mănăstirea Hurezi a fost ctitorită în secolul al XVII-lea de Constantin Brâncoveanu, într-un colţ pitoresc sub munţii Căpăţânii, unde liniştea este tulburată doar de strigătul huhurezilor, pasările de la care locul şi-a tras numele. Din 1993, Mănăstirea a intrat în patrimoniul UNESCO.
La 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, pe un deal desprins din tabloul Olteniei de sub munte, se înalţă Mănăstirea Dintr-un Lemn, la marginea unei păduri de stejari seculari. Biserica originală a ars în 1814 şi refăcută ulterior. În curtea mănăstirii încă mai există stejari vechi de peste 6 secole.
În Mănăstirea Frăsinei este păstrat cu stricteţe şi regulamentul Sfântului Calinic. Unic în felul lui, acesta interzice accesul femeilor în lăcaşul de cult, nu permite consumul de carne în mănăstire şi cere organizarea slujbelor de la miezul nopţii până dimineaţa.
Una dintre cele mai autentice podoabe ale arhitecturii bisericeşti este Mănăstirea Cozia, cu o încărcătură artistică şi spirituală dobândită în cei peste 600 de ani trecuţi de la ctitoria lui Mircea cel Bătrân. Mulţi domnitori i-au trecut pragul şi au căutat linişte şi adăpost la Cozia.
„Şi astăzi, la Mănăstirea Cozia, ca şi în timpul lui Mircea cel Bătrân, se oficiază sfintele slujbe, dar şi turiştii, şi oamenii, credincioşii, dar şi cei care au interes cultural îi calcă pragul”, spune arhimandritul Vartolomeu Androni, stareţul Mănăstirii Cozia
Prin comorile de artă pe care păstrează, lăcaşul oferă conoscătorilor un bogat material arhitectonic, de pictură murală sau de sculptură în piatră sau lemn.
Comuna Costeşti ascunde unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară - Mănăstirea Arnota. La Arnota se ajunge dinspre Mănăstirea Bistriţa, pe un drum de piatră, după o distanţă de 6 kilometri. Legenda spune că, după o luptă grea cu turcii, pe care nu a putut-o câştiga, Matei Basarab cu duşmanii pe urme s-a retras în Munţii Arnotei. Aici a început zidirea bisericii care astăzi îi păstrează mormântul.
Ctitorie a boierilor Craioveşti, Mănăstirea Bistriţa a fost zidită între anii 1492-1494, refăcută în timpul lui Neagoe Basarab şi rezidită pe vremea domniei lui Gheorghe Bibescu şi a lui Barbu Ştirbei. Spaţiu al culturii, aici a funcţionat încă din secolul al 17-lea o şcoală. Şi tot aici s-au transcris de-a lungul timpului numeroase cărţi şi hrisoave.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdeţară.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
